Articole etichetate cu: acvaponica

Anunt important pentru tara!

Vorba vine. De fapt vreau sa fac un anunt prin care arat faptul ca sunt bucuros ca acvaponia se dezvolta in Romania. Incet, e drept, dar e pe drumul cel bun. Imi afirm sprijinul pentru toti cei care vor sa faca ceva in domeniul asta si care transmit informatiile, descoperirile si realizarilor lor mai departe mediului virtual. Am vazut ca exista deja din ce in ce mai multa informatie disponibila pe siteuri si bloguri romanesti. Apreciez implicarea si daruirea tuturor. Ce nu apreciez in schimb, si din pacate exista si latura asta, este initiativa unora de a incerca sa faca bani doar din informatiile legate de acvaponica. Cu ceva timp in urma au fost persoane care imi cereau sfaturi si doreau sa conlucram spre binele si dezvoltarea domeniului, iar acum au ajuns sa vanda consultanta in domeniu. Practic au reusit sa gaseasca ‘o vaca de muls’ intr-un domeniu care nu are nimic de a face cu bovinele. De aceea fac un apel catre toti cei implicati in acest domeniu sa puneti informatia la dispozitia celorlalti. Daca vreti sa faceti bani din sisteme, faceti din produsele sistemului, nu din informatie. Haideti sa eliberam informatia.

Va multumesc pentru intelegere si pentru, sper, suport.

Daca exista persoane implicate in acvaponie care vor sa impartaseasca informatia, dar care nu stiu cum sa-si faca un blog, sau nu au timp sa tina un blog, le rog sa ma contacteze la adresa de email (johnnyntm@gmail.com) si vom gasi impreuna o modalitate de a elimina inconvenientele.

Anunțuri
Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cere-ți și ți se va da!

Sună aiurea titlul, dar ăsta e adevărul. Am început să cred tot mai mult în faptul că nu există coincidențe și nici lucruri care să se întâmple fără motiv. E suficient să ai nevoie de o soluție, să cauți o rezolvare, și să nu îi dai de cap, iar după ce renunți la căutarea unei soluții aceasta să te lovească pur și simplu. Acum mă refer strict doar la problema mea legată de pompa de apă acționată oricum numai electric nu. Și am fost mult timp blocat pe găsirea unei soluții de acționare a pompei electrice, când de fapt, eu aveam nevoie de acționarea apei. Subconștient eram blocat/legat de  pompă. A fost nevoie să renunț momentan la găsirea unei soluții pentru ca să descopăr azi că soluția e mai simplă decât credeam. Un instalator bătrân, cu țigla rară (așa spune lumea), mi-a arătat că dacă ai gravitație și minte creață, ai tot ce îți trebuie. Eu am gravitație… deci nu am tot ce îmi trebuie. Am să merg să vad cu ochii mei ideea pusă în practică, după care o să încerc să o reproduc. O să găsiți aici toate detaliile constructive.

Deocamdată am să vă arăt ce am făcut în perioada asta în care nu am mai dat nici un semn de viață. Am spus că o să merg în paralel cu două moduri de cultură a legumelor: acvaponică și permacultură.  Până una alta sunt în grafic. Am ceva restanțe la partea acvaponică, în sensul că sistemul încă se găsește în regim de avarie (practic nu funcționează). În schimb am compensat la partea de permacultură. Am plantat ridichi, pe care o să le vedeți înflorite, roșii, ceapă, usturoi, ardei, și recent, capșuni și castraveți. Cea mai mare parte a celor înșirate aici sunt plantate pe două ”morminte” cum le-au denumit socrii mei.

”Mormintele” nu le-am făcut în stil clasic, adică săpat 2 m scos pământ, adăugat cutia cu ”îngrășământ” cu martori și toate cele. Am preferat o altă metodă: am luat cartoane, le-am întins pe două șiruri – în sensul că am pus un șir, am lăsat în lateral un spațiu liber egal ca lățime cu șirul de cartoane, apoi am adăugat al doilea șir de cartoane. Am pus mâna pe cazma, și ce săpam din zona neacoperită puneam peste cartoane. Cartoanele din descrierea precedentă au fost folosite în bucăți mari. În spațiul dintre ”morminte” a rămas șanț. Aici am pus cartoane mărunțite.

Peste movile am urmat sfaturile găsite pe ici pe colo și am adăugat paie pe post de mulci – speram eu. Rezultatul a fost că paiele au degenerat în crescătorie de melci. Dacă eram înțărcat la consumul de melci uitam de permacultură. Am avut norocul totuși să fiu mai în formă decât melcii și să pot aplica ceea ce am exersat destoinic în copilărie – aruncatul cu pietre (cu melci în cazul ăsta).  Legumicultură, protecția vietăților și body building la pachet.

Din tot stufărișul ăla din poze, am udat doar roșiile și ardeii prin metoda japoneză consacrată: iacana-nacana. Ceapa, usturoiul și ridichiile au văzut apă doar la ploaie și sub formă de rouă.

Dacă nu era suficient ceea ce am făcut deja, am mai adăugat cartoane mărunțite pe lângă răsaduri (pe post de mulci) peste care am considerat că ar fi bun și ceva rumeguș. Asta cu rumegușul mi se trage de la pomi. Le-am pus din iarna rumeguș la bază, iar acum în primăvara au părut  foarte mulțumiți – părerea mea.

Dar cam atât că vă ia somnul înainte să vedeți pozele.

Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Perma (16) Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg

Deci, asta nu e tot. În poze se mai vede o spirală de condimente neterminată. O să revin.

P.S.  Titlul nu e scris greșit.

Last edit

La cererea expresă a unui cititor adaug o fotografie pentru lămuriri. Știu ca o imagine vorbește cât o mie de cuvinte…. așa că dacă și acum există nelămuriri…. mai caut imagini.

Jpeg

Categorii: Acvaponica, Permacultura | Etichete: , , , , , , , , , | 17 comentarii

Acvaponica imposibilă

Dap. Am ajuns să mă simt ca un Tom Cruise al acvaponicii. Asta din cauza misiunii acvaponica cu orice preț.

Nu știu dacă am menționat pe undeva, dar o să spun acum faptul că toată aventura asta acvaponică se desfasoară pe terenul  socrilor mei. Socrii mei sunt oameni foarte de treabă atunci când nu ai treabă cu ei. Dar când începi să ai treabă (cu sau fără ei, eeeiiii….).

După ce spuneam în postarea anterioară că am început din nou aventura acvaponică (Misiune Imposibilă 2), acum trebuie să vă zic cum am dat de primul hop. Dar sa începem cu începutul.

Iarna care a trecut s-a încadrat în descrierea celebră și nu a fost ca vara. Așa că apa sub acțiunea temperaturilor scăzute și-a păstrat prostul obicei de a îngheța. Până aici nimic deosebit. Partea proastă este că acest element deosebit din natură are proprietatea unică de a-și mări volumul atunci când îngheață, indiferent de containerul în care se găsește. O să credeți că mă refer la bazine. Nop. Nu este vorba de bazine, ci de unicul robinet din curte de la care pot lua apă pentru a completa nivelul în instalație atunci când e cazul. Apa rămasă în conducta acestuia a înghețat de a crăpat țeava. Când temperaturile au început să treacă peste zero, apa și-a croit drum prin gaura creată transformând căminul apometrului într-o piscină acoperită. Socrul meu a luat inițiativa și a rezolvat problema în stil propriu. A tăiat țeava mai jos de spărtură și a sudat-o cu autogenul. A rezolvat cu inundația, dar și cu posibilitatea de a mai folosi robinetul din curte. Acum când a venit sezonul grădinăritului, nu am mai răbdat și am luat inițiativa și am  refăcut robinetul cu pricina, căruia i-am mai adăugat unul general în cămin, plus unul pentru golire, și încă unul cu puțin deasupra solului pentru a cupla furtunul de udat prin grădină. Misiune încheiată egal bucurie generală. Dar ca orice minune, termenul i-a trecut repede. După 5 zile am verificat căminul să văd dacă e vreo problemă. Și cine caută găsește! Apa deasupra gleznei. Cauza – sistemul de scurgere de la robinetul proaspăt reparat. Am cautat să văd unde este defecțiunea și am descoperit că nu avea unde să existe defecțiune! Pentru că nu exista scurgere. Toată scurgerea se rezuma la o țeavă cu diametrul de juma’ de țol, lungă de jumătate de metru, care mai se și înfundase. M-am pus și am făcut un sistem de scurgere adecvat din țeava de pvc de 40, cu coturi, mufe și tot tacâmul. Menționez că și reparația robinetului, și construcția scurgerii le-am făcut în liniște deplină. Adică în lipsa socrilor (orice lucru făcut în prezența lor necesită aprobare prealabilă, aprobare care, de obicei se obține mai greu ca fondurile europene) . Între cele două etape de reparații, am uitat să menționez, am băgat apă în instalație și am udat răsadurile prin grădina. Per total, în mod exagerat, să fi consumat vreo 2 metri cubi de apă.

Când s-au întors socrii de la activitatea lor favorita pe timp de vară (adică de la plajă – deja!), am zis să mă dau rotund și să le arat ce ginere ‘ca lumea’ sunt eu și ce am făcut, și din ce cauză. Bineînțeles că a doua zi socrul meu a vrut să se asigure că nu e o problemă cu alimentarea cu apă și a chemat un ‘specialist’ de la RAJA să facă o verificare. Și ghici ce? S-a constatat un consum de 5 metri cubi de apă în doar cinci zile. Concluzia, citez: ‘ai băgat iar apă în aia că s-au consumat 5 metri!’ Da, dar mai mult de doi nu am avut cum să bag, asta fiind capacitatea totală a sistemului și sistemul având deja mai mult de  jumătate apă în el. M-am oferit să-i plătesc 2 metri de apă separat.

După care a urmat un îndemn (din nou) să opresc instalația aia, că nu produce nimic și consumă și curent, și vin ploile și dacă face un scurtcircuit și ia foc casa!!!

Am oprit alimentarea pompelor plin de nervi și am promis că o să le întorc ‘favorurile’. Următoarele două zile practic sistemul nu a funcționat.  Ca o ironie, în ziua în care am avut polemica (la 7 dimineața!) am primit și un email (pe la ora 4 pm) de la o reporteră digi24 care vroia să stăm de vorbă despre acvaponică.

Dacă mă întrebați ce gust are acvaponica – depinde cu ce o asociezi. În cazul meu asocierea a făcut-o să aibă un gust amar.

Dar ca sa revin, acum sunt pus în situația de a inventa o pompa care să funcționeze fără curent electric (oricum o să îmi trebuiască pe termen lung – am deja o idee, dar o să dureze ceva până ce o pun în practică), sau să găsesc o alta sursă de curent și apă. Deja mă gândesc să iau legătura cu vecinii.

 

Până una alta, dacă nu fac nimic risc să mi se usuce răsadurile plantate deja. Așa că, (toate lucrurile se leagă) am avut nevoie de o idee. Și a venit de la o cititoare căreia țin să-i mulțumesc. Fără să știe situația în care mă aflu, m-a întrebat dacă în bazinele de plantare cu pietriș poate să mențină un nivel constant al apei, adică să folosească bazinul ca și cum ar fi cu rafturi plutitoare – nivel constant al apei și fără sifon.  În principiu, cum i-am spus și ei, nu ar fi o problemă pe termen scurt. Pe termen lung însă, cred că vor apărea probleme, căci în bazinul cu pietriș este nevoie de aer, aer care este absorbit atunci când lucrează sifonul. Acest aer permite dezvoltarea bacteriilor care transformă nitriții în nitrați (sau invers) și care sunt aerobe. Fără acest aer în bazin se vor dezvolta bacterii anaerobe care vor duce la efecte nedorite (miros neplăcut, subdezvoltarea rădăcinilor plantelor).

Deci cum spuneam am pus apa în bazinele de plantare puțin peste mijlocul bazinului. Se pare ca plantele se mulțumesc și cu acest puțin, până una alta.  Asta este o soluție de avarie, nu una de durată.

 

Cam atât deocamdată. O să revin cu detalii. Până atunci mă aștept să comentați.

P.S. Tot ce am spus aici legat de relația și întâmplările mele cu colocatarii menționați sunt din perspectiva mea și nu am pretenția că sunt obiective.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , | 4 comentarii

A new start

Cam asta este acum. Un nou început. Am repus în funcţiune sistemul acvaponic şi am adăugat primele plante: răsaduri de roşii, de ardei şi de salată. Astea se adaugă la plantele care s-au încăpăţânat să supravieţuiască de anul trecut, şi anume ţelina de frunze şi crăiţele.  Peştii au fost super încântaţi de circulaţia apei, de aerarea acesteia şi de masa pe care au primit-o. I-am hrănit cu iarba raţei vreo două zile pentru ca apoi să le dau câteva boabe de grâu. O să mă gândesc cu ce să le mai diversific dieta, dar pîna una alta sunt hotarât să le măresc efectivul. Din cei de anul trecut au supravieţuit vreo 15. Cinci în bazinul peştilor, pentru că au fost ascunşi aşa bine încât nu i-am zărit la închiderea sistemului, şi cum nu am golit bazinul de toată apa –  ei ştiu cum au supravieţuit , iar zece în bazinul de colectare a apei, pentru că erau prea mici pentru a le face cunoştintă cu tigaia. I-am pus în bazinul de colectare (care e îngropat în pământ) cu speranţa că vor supravieţui. Şi au făcut-o.

Revin zilele următoare cu amănunte şi poze.

Anul acesta o să fac o paralelă între legumele din sistem şi altele crescute în grădină în sistem aproximativ permacultural. Adica, puse pe straturi înălţate cu mulci, dar udate cu sistem de picurare.

Pe lânga astea o să mai adaug o categorie de DIY. Mai multe amănunte la prima postare dedicată subiectului.

Ţineţi aproape dacă vă interează subiectele.

UPDATE.

Așa cum am promis, adaug poze facute azi dimineață.

bazinul 2 ansamblu bazinul 1 bazinul 3 bazinul 5

Categorii: Acvaponica, Permacultura | Etichete: , , , , , , , | 2 comentarii

Cerere si oferta

Ma vad nevoit sa postez un articol in care sa lamuresc anumite lucruri interpretabile. Am sa incep prin a spune ca NU VAND SISTEME ACVAPONICE la cheie, la gri sau rosu, sau mai stiu eu cum. NU VAND PROIECTE de sisteme acvaponice. Am specificat pe parcusul acestui blog ca eu ma ocup cu acvaponica la nivel de hobby si ca pe blog postez realizarile si rezultatele mele pentru ca si alti pasionati sa se poata folosi de experienta mea. NU fac acest lucru pentru bani. Asa ca cei care fac socoteli de genul X salate pe Y suprafata imi asigura un castig de Z bani, consider ca au nimerit din greseala pe blogul meu si o sa-i rog sa caute un blog de economie, cum sa faci bani, afaceri la cheie sau oricare altul orientat pe PROFIT.  Pentru mine cuvantul PROFIT vine de la A PROFITA, ceea ce ma duce cu gandul la PROFITORI.  Am mai adaugat si am sa ma tin de cuvant ca o sa-mi ofer ajutorul celor care mi-l solicita, dar AJUTOR nu inseamna sa fac eu treaba in locul lor.

In alta ordine de idei … iarasi despre TEI. Au mai scos o carte despre FRACTARE

http://www.scribd.com/doc/137176250/T-Dutzik-E-Ridlington-J-Rumpler-Adev%C4%83ratul-pre%C8%9B-al-gazelor-de-%C8%99ist-TEI

Categorii: Acvaponica, TEI | Etichete: , , , , , , , | 3 comentarii

Ai sifon !!!

Era o vorba pe vremuri. Un fel de trimitere mai eleganta. (Pe vremeuri! Asta ma face sa ma simt batran). Dar acum ea are alt sens, si are legatura cu postarea anterioara. Mai exact azi voi vorbi despre legaturile dintre bazinul pestilor si bazinul de cultura.   Ele, pentru ca sunt doua – tur si retur.

Prima legatura incepe din bazinul pestilor cu pompa de apa.  Sunt posibile doua variante. Prima e cea cu pompa submersibila, unde pompa e scufundata in bazinul pestilor si trage apa direct, impingand-o catre bazinul de cultura, in timp ce a doua varianta este cu o pompa de suprafata care trage apa prin intermediul unui furtun prevazut cu sorb.

In cazul pompei submersibile actionarea este electrica. Inca nu am gasit una care sa poata fi actionata mecanic, desi, cu ceva ingeniozitare se poate rezolva. Deci, e nevoie de o sursa de curent (ENEL, genereator, baterii etc.). Important este ca nu e dracu chiar atat de negru, pentru ca se poate folosi o pompa de putere mica, si consum mic, cu functionare continua, sau se poate folosi o pompa de putere cu functionare limitat si programata. Acum fiecare alege ce i se potriveste mai bine, in functie de locatie, disponibilitatea curentului sau pretul pompei propriu zise.

Ca un amanunt de retinut, in momentul in care dimensionati sistemul, aveti grija ca volumul de apa necesar bazinului de cultura pentru a activa sifonul sa fie mult mai mic decat volumul de apa din bazinul cu pesti. Daca nu luati in calcul acest aspect riscati sa ramaneti cu pestii pe uscat.

Schita unui circuit tur arata cam asa:

groapa pesti cu pompa

Dupa cum vedeti, spre deosebire de articolul trecut, in poza bazinului de pesti apare si pompa, plus niste pietre pe fundul bazinului (ca sa tina folia pe fund si sa nu fie absorbita de pompa – exista riscul sa infunde pompa si sa o arda). In desen pompa este reprezentata cu verde, tevile cu albastru, iar cu lila am desenat o galeata gaurita pe post de sita care are rol de a nu lasa pestii sau eventualele mizerii sa ajunga la sorbul pompei.

La celalalt capat al tevii, scurgerea in bazinul de plantare poate fi directa (in care apa curge direct in bazin intr-un singur loc) sau indirecta (folosesti un bazin tampon in care bagi apa, si din care debitul cu care aceasta curge in bazinul de cultura poate fi reglat).

La retur, lucrurile stau in felul urmator.

SIFON

 

Imaginea de aici e un pic deformata. Inaltimea bazinului de cultura e de 30 – 40 cm inaltime max. Sifonul vine pus in apropierea marginii (de preferat). Din el iese teava si merge pina bazinul cu pesti. Dar deja intru in detalii care pot fi luate din postarile anterioare.

Legat de sifon, daca vreti detalii constructive (mod, dimensiuni) le puteti lua din linkul care duca la AFFNAN. Mai multe detalii decat sunt date acolo nu cred ca gasiti in alta parte.

Cam atat.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

Iarna nu-i ca vara

…ca sa citez un clasic in viata (si in functie – inca). Si nici acvaponica iarna nu e ca vara. De fapt, daca nu ai sera unde sa mentii apa la o temperatura decenta, acvaponica iarna e minunata, e extraordinara, mirifica… dar lipseste cu desavarsire. Dar, ca in orice activitate specifica zonei geografice si supusa anotimpurilor, iarna se trece la proiectare, reparatii, reconditionare.

Nu o sa va omor acum cu planurile mele de primavara. Ele exista, dar sunt oarecum legate de doua variabile: una este iarna, cealalta… e cealalta! Asa ca in loc sa ma apuc imediat de realizarea unui sistem imbunatatit, m-am apucat sa imbunatatesc creatorul sistemului. Si am facut ceea ce face orice om legat de glie in perioada iernii. Studii.

Dupa cum ati observat, probabil, acest blog este destinat acvaponiei, in cea mai mare parte, dar nu este exclusiv despre acvaponie. Asa ca acum am sa introduc cateva informatii legate de Permacultura. Nu-mi sariti in cap ca nu ma apuc sa ‘dau lectii’, ci doar vreau sa introduc un grup de oameni care, in timpul lor liber, cu resursele lor si fara sa astepte vreo remuneratie, au hotarat ca ‘ceva e putred in Danemarca’. Sau, ma rog, in Romania. Si nu numai. Au hotarat ca ceea ce le este oferit nu mai e suficient si nici macar folositor, si au cautat lucruri care conteaza. Asa a luat fiinta TEI – un grup de traducatori care au hotarat sa aduca in universul romanesc carti esentiale pentru OM, dar marginalizate de mass media. Prima lor realizare consta in traducerea unei carti despre Permacultura. Asta este si unul din motivele pentru care scriu despre ei. Cartea o gasiti tradusa in limba romana, si pusa la dispozitia oricui la adresa asta.

Asta este doar prima carte. Ei au in plan sa faca o biblioteca intreaga.

Pina una alta eu va urez lectura placuta! Daca apreciati gestul lor consider ca merita felicitati. Daca nu… nu toata lumea apreciaza painea de casa.

Vorbim

Categorii: Permacultura | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Floating raft

Practic este vorba tot de bazin de cultura a plantelor. Un altfel de bazin. Daca in postul trecut am vazut cum arata un bazin de cultura cu pietris sau hydroton, azi vom vedea cum arata un bazin de cultura cu apa. Daca bazinele prezentate anterior folosesc ciclul de udare – secare, bazinul din prezentarea de azi va avea apa in permanenta pina la un anumit nivel.

Ca idee bazinul poate arata ca in exemplele urmatoare

sistem floating raft comparision with RAS_640 DSC_0042 floating-raft frsystem41 frsystem51 13 IUNIE 2012 (7) 7 MAI 2012 (9)

Bazinul practic reprezinta o cuva in care se gasesete apa si care intr-o parte primeste apa de la pesti,  iar in partea cealalta are un orificiu de scurgere prin care surplusul de apa paraseste bazinul. Practic nivelul apei din acest bazin ramane tot timpul constant. La suprafata apei sunt asezate foi din polistiren prevazute cu gauri pentru paharele de cultura.  Aceste foi plutesc deasupra apei mentinand planta la suprafata, in timp ce radacinile plantei se gasesc scufundate in lichid. In gaurile polistirenului se pun pahare din plastic cu gauri pentru a permite radacinilor plantei sa se dezvolte. Paharul se umple cu bile ceramice (hydroton) pentru fixarea plantei pina ce radacinile acesteia trec de pahar.

Daca se folosesc rasaduri, acestea se pun direct in hydroton. Daca se pun seminte, atunci jumatatea de jos a paharului se pune cu hydroton, iar cea de sus cu vermiculita sau perlita.

Paharele nu trebuie sa fie speciale, putand fi facute practic din orice pahar de plastic, atata timp cat gaurile din polistiren sunt facute pe dimensiunea lor. Ele pot arata cam asa:

frsystem61 02 APRILIE 2012 (7) 30 MAI 2012 (12) RASADURI (17) Photo0256 Photo0257 Photo0272 Photo0276 Photo0355 RASADURI (14)

In modul asta de plantare gama de legume care se poate cultiva este mai restransa, in primul rand pentru ca nu toate plantele suporta nivelul asta de umiditate. Cel mai bine sa pare ca se preteaza salatele pentru modul asta de cultivare.

Ce trebuie retinut in cazul acesta este ca necesita un filtru pentru apa inainte de intrarea  acesteia in bazin. Nu este vorba de filtrele din comert, ci pur si simplu un filtru gen burete care sa opreasca particulele mai mari de nutrienti. Daca nu exista acest filtru, plantele vor avea de suferit deoarece nutrientii se vor fixa pe radacina plantei si nu ii va permite sa absoarba oxigenul din apa, acest lucru incetinindu-le dezvoltarea.

Tot aici mai trebuie mentionat ca suprafata apei trebuie acoperita in totalitate cu polistiren pentru a preintampina aparitia algelor.

O salata plantata in astfel de bazin arata cam asa:

18 IUNIE 2012 (8)

Tehnica asta de cultivare se aseamana cu cea NFT din hidroponica, diferentele fiind relativ mici (NFT = nutrient film technique).

Despre NFT voi vorbi intr-un post viitor.

Pina la urmatorul post va astept cu intrebari si comentarii la rubrica … comentarii.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Bazinul pentru cultura plantelor

Acest bazin, din punct de vedere acvaristic nu este altceva decat un filtru pentru acvariu. Din punct de vedere acvaponic este yang-ul sistemului. Fara el pestii nu ar supravietui, si nici el nu ar produce nimic fara ajutorul pestilor.

Deci, sa trecem la treaba.

Bazinul pentru cultura poate avea aproape orice forma cu conditia ca adancimea sa fie de minim 30 de cm. De ce? Pentru ca la o adancime mai mica bazinul se umple repede, sifoneaza repede, iar masa de pietris este prea mica pentru o buna filtrarea a apei. Plus ca la adincime mai mica autosifonul nu mai lucreaza.

Exemple de modele constructive

beds and tanks from other end 11-7-10 _IGP2956 %28800x536%29 3-ft-gb-greenhouse 3IkqWh 4 growbeds full of gravel%2C others ready and waiting for gravel SONY DSC 100_0428 114_1495 120_2004 All 10 grow beds finished %28Medium%29 AP Stage 3 Progress 036 %28Medium%29

 

De asemenea, o adancime mare a bazinului nu se justifica (doar daca intentionezi sa plantezi pomi sau arbusti).  Cu cat este bazinul mai adanc cu atat mai mult pietris e necesar pentru umplere, asta in conditiile in care legumele nu prea isi duc radacina mult in jos. Cel putin din ce am plantat eu. Oricum, in partea de jos a bazinului va exista intotdeauna o zona de cativa centimetri in care apa va fi prezenta in permanenta, asa ca plantele nu au nevoie sa-si extinda radacinile mai mult avand nutrienti din abundenta. Or sa-si ramifice radacinile? Bineinteles!

Ca material de umplutura (sau strat de plantare) eu am folosit pietrisul. Se mai pot folosi bilele de ceramica (sunt bile din acelasi material ca tigla clasica – eu le-am cumparat din DEDEMAN).  Fiecare din aceste materiale are avantajele si dezavantajele lui.

descărcare (1) descărcare images

 

Pietrisul este greu si se taseaza binisor, ceea ce face ca plantele sa ‘munceasca’ mai mult pentru a-si dezvolta radacinile. Partea buna este tocmai datorita greutatii acestuia poti pune in el plante care cresc inalte. Pietrisul mai are ca avantaj si faptul ca este usor de procurat si ieftin spre gratuit.

Bilele de ceramica sunt usoare, se lucreaza usor cu ele (poti planta mult mai usor intr-un bazin de cultura umplut cu bile de ceramica decat intr-unu cu pietris) si le poti folosi pentru a planta radacinoase. Nu stiu cat o sa creasca radacinoasele intr-un astfel de sistem, dar merita incercat. Ca dezavantaj principal eu vad pretul. Nu costa enorm, dar daca ai intentia sa-ti faci un bazin de cultura mare intra multe astfel de bile si atunci se simte.

Bazinul asta cuprinde 3 zone.

Aquaponics Secrets[16-34-15]

Zona 1 reprezinta zona de suprafata, zona care trebuie sa fie uscata. Daca apa ajunge aici in mod regulat duce la aparitia algelor (care consuma nutrientii si oxigenul – plus ca o sa produca un miros nu tocmai placut) si ajuta la dezvoltarea unor insecte nedorite.

Zona 2 este zona de lucru, zona in care plantele isi dezvolta radacinile si este zona care beneficiaza din plin de alternanta inundare-secare. Aici raman majoritatea nutrientilor si este zona care se aeriseste cel mai bine ca urmate a procesului de sifonare.

Zona 3 este zona cu umezeala permanenta. Aici se gasesc ramele si grosul depunerilor de nutrienti. In cazul in care exista o problema cu sistemul si se intrerupe circuitul de irigare, aceasta zona va tine umezeala in bazinul de cultura pentru o perioada.

Introduc aici o schita mai buna cu sistemul gandit. Aceasta nu imi apartine, meritele sunt ale autorului.

Aquaponics Secrets[16-33-58]

Dupa cum se poate vedea in schita, in bazinele de cultura se gaseste autosifonul ca parte integranta a acestora. Nu am sa il detaliez aici pentru ca este important si sunt multe de spus despre el. O sa aiba un post dedicat.

Mai jos se vad cateva imagini cu bazinele de plantare din sistemul meu

15 MAI 2012 (15) 29 APRILIE 2012 (14) 29 APRILIE 2012 (11) 29 APRILIE 2012 (2) 24 APRILIE 2012 (2) 19 APRILIE 2012 (6) 02 APRILIE 2012 (3) 02 APRILIE 2012 (8)

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | 2 comentarii

Bazinul de colectare a apei

Desi pot exista sisteme proiactate in asa fel incat sa nu il contina, eu consider ca este o parte importanta in sistemul acvaponic.

Rolul acestuia banuiesc ca este evident. Nu mai insist. Dar pe langa rolul care este evident, acest bazin mai are rol si de a mari volumul de apa pe care il contine sistemul. Un volum mai mare de apa se traduce printr-0 stabilitate marita a sistemului. In primul rand stabilitate termica. Fiind un volum mai mare de apa oscilatiile termice ale acesteia sunt mult mai lente, lasand sificient timp pestilor si plantelor sa se adapteze; tot datorita masei de apa marita, schimbarea PH ului acesteia se face mai greu si este mai usor de urmarit si reglat.

Un alt rol pe care il poate indeplini acest bazin este acela de spatiu de cultura. Da. Asa cum ati citit. Spatiu in care se poate cultiva. In acest bazin pot fi folosite asa numitele ‘floating raft’.

Dar sa vedem in schite cam ce si cum.

bazin colectare apaSchita de mai sus arata cum era sistemul conceput de mine si folosit timp de un an de zile. Se poate vedea ca bazinul de colectare a apei se afla cel mai jos in sistem. In cazul meu a fost pus sub nivelul solului. Am crezut ca daca il bag in pamant o sa ma ajute cumva impotriva inghetului. A ajutat. Nu a inghetat, dar au fost alte locuri unde gheata a facut ce a vrut din sistem. Dar ca sa revin, in schita se poate vedea amplasarea pompei si inca un lucru pe care nu l-am mentionat pina acum, acel cilindru cu gauri pe post de filtru. Cineva ar putea sa ma intrebe la ce foloseste din moment ce bazinele de cultura a plantelor sunt ele insele filtre. Ei bine, din bazinul cu plante, la un moment dat poti avea surpriza sa iti plece bucati de radacini de plante prin sifon si sa ajunga in acest bazin. Si se intampla. Ori radacini de plante in interiorul pompei banuiesc ca nu isi doreste nimeni. Plus ca in acest filtru, mai tarziu, pentru corectarea PH-ului poti adauga linistit coji de oua sau scoici (de apa dulce, evident!).

bazin colectare apa 2In aceasta a doua schita puteti vedea alt tip de bazin de colectare a apei. Acesta este mai putin adanc, dar cu o suprafata mai mare. Dupa cum puteti vedea aici apar asa numitele rafturi plutitoate. In acest mod bazinul poate fi folosit ca spatiu de cultura. O sa revin cu un post dedicat pentru aceste floating raft.

Bazinul din sistemul meu arata cam asa:

CONSTRUCTIE SISTEM (7) CONSTRUCTIE SISTEM (6) CONSTRUCTIE SISTEM (18) CONSTRUCTIE SISTEM (12)

 

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.