Articole etichetate cu: floating raft

Plantarea in floating raft

Un cititor imi solicita ieri sa detaliez un pic modul de plantare in sistemul rafturilor plutitoare. Spuneam ca ar exista doua moduri in care se pot planta semintele (caci despre seminte este vorba).

Primul mod este acela de a le planta separat in pahare de unica folosinta, sau alveole pentru rasaduri, iar dupa aparitia plantei, a rasadului propriu-zis, acesta sa fie scos si mutat intr-un pahar cu bile ceramice. Desi poate sa para dificil, nu este. Am sa pun imagini pentru a exemplifica modul in care am procedat eu.

Photo0272 30 MAI 2012 (7)

Photo0256 RASADURI (17) Photo0272 Photo0257 Photo0355 RASADURI (14) frsystem61 02 APRILIE 2012 (7)

30 MAI 2012 (12)In prima poza se poate vedea o bucata de polistiren recuperata, ce fusese suport pentru niste piese de instalatii sanitare. Ea arata mai exact asa

Photo0276Gaurile sunt cam de marimea unui dop de pluta. Ce am facut eu a fost sa le gauresc si capatul celalalt cu un creion, iar in gaura sa introduc o bucata de ata luat de la un mop (unul nou) . Capatul atei din parte cu polistirenul avea facut un nod pentru a nu trece cu totul, cealalta parte atarnand in afara. In gaurile astea , astupate in partea de jos de nodul atei, am pus vermiculita (am gasit de cumparat cu 20 ron o punga de 5 litri – ca idee, am umplut toate orificiile din poza si nici nu s-a cunoscut ca am luat din punga) in care am plasat semintele de rasaduri, apoi placa asta de polistiren a pus-o intr-o lada cu apa. Ata care atarna pe partea din spate a polistirenului se gasea acum in bazinul cu apa. Se imbiba bine cu apa si trage umezeala catre vermiculita. In modul asta semintele sunt udate automat. Din momentul asta si pina apar rasadurile nu prea mai aveti ce sa le faceti.

Dupa ce apar rasadurile si vine momentul sa le mutati, procedati in felul urmator. Scoate-ti rasadurile tragand usor de ele; le clatiti radacina intr-un pahar/castron cu apa. Apoi se ia paharul in care urmeaza a fi pus rasadul, se umple pe jumatate cu hydroton (sau ce gasiti ca alternativa), se inclina paharul pe o parte astfel incat continutul ramane la jumatate pe lungimea paharului, se baga rasadul, se ridica paharul la 45 de grade, dupa care se completeaza cu hydroton.  Cam asa

rasad in pahar

In cealalta varianta se umple paharul cu hydroton cam 3 sferturi, dupa care se completeaza cu vermiculita. Si aici e bine de pus ata care sa faca transferul de umiditate de la baza paharului catre vermiculita. Singura diferenta este ca aici nodul atei va fi in partea de sus a hydrotonului, chiar unde incepe vermiculita. Semintele se pun direct in vermiculita.

rasad in pahar2

In poza asta cu maro este reprezentat hydrotonul, cu gri snurul/ata de care am amintit, iar cu negru vermiculita. Cu verde – se intelege – semintele.

Din experienta proprie pot spune ca primul caz functioneaza mai bine. Sau cel putin la mine asa a fost. Este totusi posibil sa fi gresit la a doua varianta prin faptul ca eu nu am mai pus snurul/ata pentru a trage umezeala catre seminte.

Sper ca au fost lamuriri binevenite.  Succes in acvaponica.

Vorbim

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Update la Floating Raft

Se pare ca am tratat superficial subiectul rafturilor plutitoare. Un cititor mi-a scris ca s-a apucat de acvaponica dar ca a suferit un esec. Mi-a scris spunandu-mi ce a facut si m-a intrebat de ce nu i-a mers. In modul asta am aflat si eu ca am uitat sa mentionez anumite lucruri. De aceea vreau sa mentionez ca si reactiile voastre conteaza. Ma ajuta sa aflu ceea ce nu stiu si sa va transmit ceea ce stiu, fara a mai omite lucruri.

Dar ca sa revin. Vorbeam de rafturile plutitoare.

O varianta si cea mai simpla consta intr-un bazin in care se intampla tot. Acolo se pun pestii, si tot acolo se baga si raftul plutitor. O schita simpla ar arata cam asa:

sistem simplu   Cu albastru e reprezentata apa, cu verde salatele, cu maro polistirenul si paharele  cu hydroton. Cu linie punctata este desenata o plasa care acopera toata suprafata apei sub nivelul de crestere al radacinilor salatei.

Un sistem  de genul asta ar putea functiona, desi nu l-am testat. O sa imi dau cu presupusul. In primul polistirenul nu trebuie sa acopere toata suprafata bazinului. Este nevoie de o portiune libera prin care sa poti hrani pestii si prin care sa introduci furtunele pompei de aer. Desi nu este reprezentata in schita, sistemul asta necesita o pompa de aer pentru oxigenarea apei. La celelalte sisteme unde apa este pusa in circulatie oxigenarea se poate face si fara pompa, dar aici apa este statica.  Daca argumentati ca nu este necesar acel spatiu liber, si ca se poate ridica polistirenul pentru a hrani pestii, nu am ce sa spun contra. Doar ca e posibil sa fie deranjate plantele.

Placa de polistiren sustine paharele cu hydroton in care sunt plantate salatele. Plasa de dedesubt are rolul de a opri pestii sa manance radacinile salatei.

Un alt lucru de mentionat, care este comun rafturilor plutitoare, este materialul in care se planteaza.  Acum eu am incercat doua variante. In prima varianta am plantat semintele de salata in vermiculita, iar cand au aparut rasadurile le-am mutat in pahare cu hidroton. Cineva poate comenta ca nu a vazut un raft plutitor facut de mine. Ei bine nu am facut un raft plutitor, dar am plantat salata cam in aceleasi conditii in tevile acelea de pvc. Se pot vedea in poze  atat tevile, cat si rezultatul. Al doilea mod ar fi sa umpli paharul cu hydroton, iar in centrul paharului sa faci un mic gol in care sa pui o lingura de vermiculita sau pamant, in care bagi semintele. In felul asta semintele au in ce sa incolteasca si nici nu mai e nevoie sa le muti ulterior.

Un alt lucru de retinut, ceea ce explic eu aici este un sistem acvaponic. Pestii introdusi in sistem sunt bagati cu ideea de a fi crescuti si mancati.  Daca vreti sa bagati pesti ornamentali e posibil sa necesite incalzirea apei, sau diverse tratamente. Plantele e posibil sa nu se bucure de apa calda sau de tratamentele speciale pe care le cer pestii, desi au parte de ele. Nu cred ca aveti nevoie de asa ceva. Daca vreti pesti ornamentali ocupati-va de acvarii.

Alt lucru de mentionat. Introducerea pestilor in bazin NU se face direct. Ei au nevoie sa fie obisnuiti treptat cu diferenta de temparetura si de ph a apei in care urmeaza sa fie bagati. Cum se face asta? Pai in apa in care sunt adusi se introduce apa din bazinul in care urmeaza sa fie mutati. Cate putina. O cana la doua, trei minute. Dupa cinci, sase cani sunt pregatiti sa fie mutati. Daca nu luati in calcul lucrurile astea e posibil sa pierdeti pestii. Sau o parte din ei.

Cam atit. Cu cat intrebati mai mult, cu atit voi posta mai multe articole care sa lamureasca necunoscutele.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Floating raft

Practic este vorba tot de bazin de cultura a plantelor. Un altfel de bazin. Daca in postul trecut am vazut cum arata un bazin de cultura cu pietris sau hydroton, azi vom vedea cum arata un bazin de cultura cu apa. Daca bazinele prezentate anterior folosesc ciclul de udare – secare, bazinul din prezentarea de azi va avea apa in permanenta pina la un anumit nivel.

Ca idee bazinul poate arata ca in exemplele urmatoare

sistem floating raft comparision with RAS_640 DSC_0042 floating-raft frsystem41 frsystem51 13 IUNIE 2012 (7) 7 MAI 2012 (9)

Bazinul practic reprezinta o cuva in care se gasesete apa si care intr-o parte primeste apa de la pesti,  iar in partea cealalta are un orificiu de scurgere prin care surplusul de apa paraseste bazinul. Practic nivelul apei din acest bazin ramane tot timpul constant. La suprafata apei sunt asezate foi din polistiren prevazute cu gauri pentru paharele de cultura.  Aceste foi plutesc deasupra apei mentinand planta la suprafata, in timp ce radacinile plantei se gasesc scufundate in lichid. In gaurile polistirenului se pun pahare din plastic cu gauri pentru a permite radacinilor plantei sa se dezvolte. Paharul se umple cu bile ceramice (hydroton) pentru fixarea plantei pina ce radacinile acesteia trec de pahar.

Daca se folosesc rasaduri, acestea se pun direct in hydroton. Daca se pun seminte, atunci jumatatea de jos a paharului se pune cu hydroton, iar cea de sus cu vermiculita sau perlita.

Paharele nu trebuie sa fie speciale, putand fi facute practic din orice pahar de plastic, atata timp cat gaurile din polistiren sunt facute pe dimensiunea lor. Ele pot arata cam asa:

frsystem61 02 APRILIE 2012 (7) 30 MAI 2012 (12) RASADURI (17) Photo0256 Photo0257 Photo0272 Photo0276 Photo0355 RASADURI (14)

In modul asta de plantare gama de legume care se poate cultiva este mai restransa, in primul rand pentru ca nu toate plantele suporta nivelul asta de umiditate. Cel mai bine sa pare ca se preteaza salatele pentru modul asta de cultivare.

Ce trebuie retinut in cazul acesta este ca necesita un filtru pentru apa inainte de intrarea  acesteia in bazin. Nu este vorba de filtrele din comert, ci pur si simplu un filtru gen burete care sa opreasca particulele mai mari de nutrienti. Daca nu exista acest filtru, plantele vor avea de suferit deoarece nutrientii se vor fixa pe radacina plantei si nu ii va permite sa absoarba oxigenul din apa, acest lucru incetinindu-le dezvoltarea.

Tot aici mai trebuie mentionat ca suprafata apei trebuie acoperita in totalitate cu polistiren pentru a preintampina aparitia algelor.

O salata plantata in astfel de bazin arata cam asa:

18 IUNIE 2012 (8)

Tehnica asta de cultivare se aseamana cu cea NFT din hidroponica, diferentele fiind relativ mici (NFT = nutrient film technique).

Despre NFT voi vorbi intr-un post viitor.

Pina la urmatorul post va astept cu intrebari si comentarii la rubrica … comentarii.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Bazinul de colectare a apei

Desi pot exista sisteme proiactate in asa fel incat sa nu il contina, eu consider ca este o parte importanta in sistemul acvaponic.

Rolul acestuia banuiesc ca este evident. Nu mai insist. Dar pe langa rolul care este evident, acest bazin mai are rol si de a mari volumul de apa pe care il contine sistemul. Un volum mai mare de apa se traduce printr-0 stabilitate marita a sistemului. In primul rand stabilitate termica. Fiind un volum mai mare de apa oscilatiile termice ale acesteia sunt mult mai lente, lasand sificient timp pestilor si plantelor sa se adapteze; tot datorita masei de apa marita, schimbarea PH ului acesteia se face mai greu si este mai usor de urmarit si reglat.

Un alt rol pe care il poate indeplini acest bazin este acela de spatiu de cultura. Da. Asa cum ati citit. Spatiu in care se poate cultiva. In acest bazin pot fi folosite asa numitele ‘floating raft’.

Dar sa vedem in schite cam ce si cum.

bazin colectare apaSchita de mai sus arata cum era sistemul conceput de mine si folosit timp de un an de zile. Se poate vedea ca bazinul de colectare a apei se afla cel mai jos in sistem. In cazul meu a fost pus sub nivelul solului. Am crezut ca daca il bag in pamant o sa ma ajute cumva impotriva inghetului. A ajutat. Nu a inghetat, dar au fost alte locuri unde gheata a facut ce a vrut din sistem. Dar ca sa revin, in schita se poate vedea amplasarea pompei si inca un lucru pe care nu l-am mentionat pina acum, acel cilindru cu gauri pe post de filtru. Cineva ar putea sa ma intrebe la ce foloseste din moment ce bazinele de cultura a plantelor sunt ele insele filtre. Ei bine, din bazinul cu plante, la un moment dat poti avea surpriza sa iti plece bucati de radacini de plante prin sifon si sa ajunga in acest bazin. Si se intampla. Ori radacini de plante in interiorul pompei banuiesc ca nu isi doreste nimeni. Plus ca in acest filtru, mai tarziu, pentru corectarea PH-ului poti adauga linistit coji de oua sau scoici (de apa dulce, evident!).

bazin colectare apa 2In aceasta a doua schita puteti vedea alt tip de bazin de colectare a apei. Acesta este mai putin adanc, dar cu o suprafata mai mare. Dupa cum puteti vedea aici apar asa numitele rafturi plutitoate. In acest mod bazinul poate fi folosit ca spatiu de cultura. O sa revin cu un post dedicat pentru aceste floating raft.

Bazinul din sistemul meu arata cam asa:

CONSTRUCTIE SISTEM (7) CONSTRUCTIE SISTEM (6) CONSTRUCTIE SISTEM (18) CONSTRUCTIE SISTEM (12)

 

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.