Articole etichetate cu: pesti

A new start

Cam asta este acum. Un nou început. Am repus în funcţiune sistemul acvaponic şi am adăugat primele plante: răsaduri de roşii, de ardei şi de salată. Astea se adaugă la plantele care s-au încăpăţânat să supravieţuiască de anul trecut, şi anume ţelina de frunze şi crăiţele.  Peştii au fost super încântaţi de circulaţia apei, de aerarea acesteia şi de masa pe care au primit-o. I-am hrănit cu iarba raţei vreo două zile pentru ca apoi să le dau câteva boabe de grâu. O să mă gândesc cu ce să le mai diversific dieta, dar pîna una alta sunt hotarât să le măresc efectivul. Din cei de anul trecut au supravieţuit vreo 15. Cinci în bazinul peştilor, pentru că au fost ascunşi aşa bine încât nu i-am zărit la închiderea sistemului, şi cum nu am golit bazinul de toată apa –  ei ştiu cum au supravieţuit , iar zece în bazinul de colectare a apei, pentru că erau prea mici pentru a le face cunoştintă cu tigaia. I-am pus în bazinul de colectare (care e îngropat în pământ) cu speranţa că vor supravieţui. Şi au făcut-o.

Revin zilele următoare cu amănunte şi poze.

Anul acesta o să fac o paralelă între legumele din sistem şi altele crescute în grădină în sistem aproximativ permacultural. Adica, puse pe straturi înălţate cu mulci, dar udate cu sistem de picurare.

Pe lânga astea o să mai adaug o categorie de DIY. Mai multe amănunte la prima postare dedicată subiectului.

Ţineţi aproape dacă vă interează subiectele.

UPDATE.

Așa cum am promis, adaug poze facute azi dimineață.

bazinul 2 ansamblu bazinul 1 bazinul 3 bazinul 5

Reclame
Categorii: Acvaponica, Permacultura | Etichete: , , , , , , , | 2 comentarii

Teoria vs. Practica

Am sa incep aceasta postare spunand ca in acvaponica teoria si practica merg mana in mana.  Sunt putine lucruri descoperite de mine in acest domeniu, care sa functioneze in teorie si sa nu mearga in practica. Si mai mult, in acvaponie e posibila si reciproca: lucruri care in teorie nu ar trebui sa functioneze – dar functioneaza.  O sa vedeti asta in momentul in care o sa practicati.

Buuun.

Dar ca sa trec la subiect, se pare ca acvaponia asta nu e nici literatura, nici pictura. Multi dintre cei care au contact teoretic cu ea, vor sa treaca si la practica. Dar, ca la orice lucru nou, exista retinerea, teama de a nu face ceva gresit, care sa se finalizeze intr-o irosire a banilor, timpului, si o sifonare a imaginii. Urmatoarea parte este pentru aceia care poseda aceasta teama.

Cand am deschis prima oara subiectul despre acvaponica (era la nivel teoretic), am primit reactii de genul: ‘si calul lui Fat Frumos manca jar’, ‘lasa ma prostiile, te vad om in toata firea’ etc. Sotia ma intreba de ce nu pot fi si eu ca ceilalti, si intotdeauna incerc sa fac lucrurile altfel. Din pacate pentru ea, spiritul de turma nu m-a prins nici pina la ora actuala. Am pus sistemul pe picioare, si au aparut problemele legate de consumul de apa si de curent (care ‘crescusera’ ca personajul cu calul de mai devreme). Am reusit sa trec peste moment printr-o indexare substantiala a participatiei la cheltuielile amintite – adica am devenit finantator majoritar. In momentul in care sistemul rula deja, dar nu se vedeau rezultate exceptionale, toti cunoscutii m-au luat la bascalie. (eu zic sa nu va speriati in momentul asta, caci dupa maxim o luna – daca plantati salata – mandibula o sa le fie afectata puternic de gravitatie). Pe urma, dupa ce le-a trecut socul generat de faptul ca plantele pot creste in piatra, sau in apa, au inceput sa puna problema randamentului: ‘e rentabil?’,’cat produce?’, ‘nu se merita’, ‘e cu cheltuiala mare!’. Orice lucrurile care implica munca, si in special folosirea creierului la altceva decat pe pot de umplutura, sunt mai greu digerabile. Nu mai continui cu ‘incurajarile’, lasandu-va bucuria de a mai descoperi si voi cateva din ele. Va spun doar sa nu va lasati intimidati de nimicurile astea, pentru ca exista o mare satisfactie cand chiar iti iese ceea ce ti-ai propus, cand devii un fel de gradinar fara a fi sclavul gradinii, si nu in cele din urma expresiile fetelor celor din jur (ca ardeleanu cu girafa).

Deci, ca sa va ajut in a micsora investitia initiala si a reduce cumva volumul si intensitatea comentariilor contrare, mi-am propus sa concep (teoretic) un sistem simplificat la maxim (unii dintre voi mi-au dat ideea si le multumesc) – cel mai ieftin care imi vine in minte.

Sa presupunem ca avem 250 de metri patrati.( Acum unii ar putea comenta ca stau la bloc. Rabdare ca va fac si voua un sistem de sufragerie in zilele urmatoare). Mai presupunem ca, in afara de bunavointa, teren, informatii si entuziasm, mai dispunem de o suma mica de bani. Da’ mica rau!

Vom incepe cu ‘motorul’ sistemului – adica pestii. Primul lucru consta in realizarea bazinului lor. Cea mai ieftina solutie ar fi saparea unei gropi la dimensiunea si adancimea dorita, batatorirea bine a pamantului (care e de preferat sa fie pamant galben), turnarea de apa in groapa pentru a vedea daca si cat de repede se scurge. Daca solul e din argila (lut) e posibil ca apa sa fie absorbita foarte putin si sa balteasca. In cazul asta poti folosi groapa ca atare pe post de bazin. Daca nu se pastreaza apa, urmatoarea varianta consta in ‘captusirea’ gropii cu pamant galben si inmuierea acestuia. Daca nici asa nu se pastreaza apa, se poate trece la folosirea foliei de polietilena ca si captuseala a bazinului. In functie de marimea bazinului se poate alege latimea foliei. De retinut ca aceasta folie se vinde la  sul, avand o latime stas si lungime -dupa nevoie. Ea este conceputa din fabrica precum un burlan. Asa ca daca aveti un bazin care nu este foarte larg in diametru, puteti folosi folia ca pe un sac. Legati unul din capete (cel care o sa vina pe fundul bazinului – evident), iar marginea celuilalt capat o lasati peste buza gropii. Schematic ar arata cam asa:

groapa pesti

 

In poza se pot vedea urmatoarele: groapa – reprezentata cu albastru (apa); pamantul galben este cu maro deschis; cu negru se poate vedea stratul vegetal – e bine ca acest strat sa fie inlaturat si de pe marginea bazinului (dupa cum se vede in schita) si inlocuit cu pietre. Ideea este ca in stratul vegetal (pamantul ala negru) se dezvolta in mod normal radacinile plantelor si daca nu este inlaturat riscam sa ne gaureasca folia.  Folia este reprezentata in desen cu verde deschis. Cu verde inchis sunt reprezentate plantele si radacinile acestora. Pe marginea gropii, cu gri, sunt reprezentate pietre, care pe langa rolul de a tine capatul foliei, mai reprezinta o bariera intre stratul vegetal si bazin; plus ca pot fi asezate ornamental. Pe fundul gropii se vede un ghemotoc verde si cu o chestie neagra. Asta a fost modul in care am reprezentat cum poate fi legat capatul foliei care va fi scufundat in apa. Daca bazinul e adanc, e bine de luat in calcul punearea unui gratar/grilaj/plasa  deasupra acestuia.

Cam atat despre ‘motor’. Nu scriu mai multe pentru ca vreau sa mai generez si ceva intrebari. Daca e totul prea clar nu mai intreaba nimeni nimic, si raman cu impresia ca sunt pe post de televizor pe aci.

Patul de cultura, sau bazinul in care se planteaza, il gandesc in cel mai simplist mod ca fiind facut in mod asemanator. Adica. Se traseaza forma acestuia pe sol, se inlatura stratul vegetal. Nivelul acestui bazin trebuie pus undeva deasupra nivelului luciului apei din bazinul cu pesti (pentru ca apa curge …la vale). Daca nivelul nu ne permite sa inlaturam stratul vegetal, nu-i bai. Captusim fundul acestui bazin cu … sa zicem cartoane, ambalaje etc. peste care adaugam un strat de nisip pentru a-l nivela. Peste stratul de nisip venim cu captuseala bazinului (folie, prelata). Daca materialul in care vom planta diversele plante care ne intereseaza va fi pietrisul, trebuie sa avem grija sa nu perforam folia. Asa ca primul strat de pietris e de preferat sa fie din pietris de rau – adica acel tip rotunjit. Daca punem un strat de, sa zicem, 5 cm minim, nu cred ca vom avea probleme. Pe urma putem adauga si pietris agregat (ala de se foloseste la beton). Acesta din urma este recomandat pentru plantele care cresc inalte si au nevoie de fixare solida a radacinii.  O schita simpla ar arata cam asa:

pat de cultura

 

In primul rand diferenta dintre cele doua desene consta doar in faptul ca in primul bazinul e sapat in pamant, in timp ce in al doilea ii sunt construite marginile prin adaugarea de pamant in stil bordura. Cu maro deschis e desenat pamantul galben, cu maro inchis cartoanele; cu gri deschis un strat de nisip; cu verde folia sau prelata. Peste ea cu kaki e facut pietrisul rotund, iar cu maro pietrisul agregat. Chestiile alea verzi se presupune a fi plantele. De mentionat ca adancimea stratului de pietris trebuie sa fie cam de 30 – 40 de cm (iar pentru plantele care se stie ca isi dezvolta radacini adanci chiar mai mare. Motivul banuiesc ca e evident).

La varianta ‘bordurata’ in loc de pamant se poate folosi o rama facuta din dulapi de lemn, sau din caramida recuperata sau altele. Ideea este sa se puna carton intre folie si rama pentru a nu se perfora folia.

A treia parte consta din interconectarea celor doua bazine.  Dar asta … intr-o postare ulterioara.  M-a apucat lenea si nu vreau sa fiu superficial.

Calculati voi costurile de pina acum.

Revin

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Ceva detalii

Pina acum m-am concentrat in a realiza sistemul, in a-l intelege, si in a creste plante si pesti in el. Aici ati putut urmari evolutia sistemului meu si prbabil ca unele intrebari si-au gasit raspunsul, dar au aparut altele intre timp.

Ceea ce nu am specificat mai deloc in ceea ce am scris nu au fost costurile materiale implicate la construirea sistemului. Nu am facut lucrul asta din mai multe motive. Primul a fost acela ca am fost foarte entuziasmat de rezultatele obtinute, asa ca nu a mai contat nimic.  Un alt motiv a fost acela ca am incercat pe cat posibil sa realizez sistemul din nimic spre cat mai ieftin. Si in mare masura chiar am reusit. Dar, chiar si asa, tot au fost implicate niste costuri.  Canr faceti totalul sa luati in calcul faptul ca aceste cheltuieli au fost esalonate si de aceea mie mi s-au parut aproape inexistente.

Am sa va detaliez cam ce si cat m-a costat pe mine, dar vreau sa mentionez ca, in functie de locul in care vreti sa va realizati sistemul, de complexitatea si marimea acestuia, costurile pot sa difere foarte mult. Dar ca sa va faceti o idee, am sa va spun, in mare, costurile mele.

Bazin IBC = 2buc. (1*250 ron, 1 cadou) (pretul unul astfel de bazin porneste de la 200 lei – refolosit – pina la vreo 200 euro – nou)

Cuva de plastic pentru plantat = 5*35 lei

Pompa submersibila = 1* 170 lei

Pompa aer 2 iesiri = 1*70 lei

Tevi diferite = aprox 100 lei . Aici sunt incluse cele de alimentare cu apa de la pompa la bazinul cu pesti, din bazinul cu pesti spre bazinele de cultura, precum si scurgerea de la bazinele de cultura catre bazinul de colectare.

Prize programabile = 2buc = 1*15 lei (mecanica) pentru pompa de aer, si 1*30 lei (programabila la minut) pentru pompa de apa.

Sifoanele bazinelor de cultura =  5*aproximativ 15 lei

Pietris = 12 saci * 6 lei

Sistemul NFT (tevile alea gaurite cu pahare in ele) = vreo 60 lei

Cam astea au fost costurile mele. Ar mai fi de calculat apa, pestii si plantele puse in bazin, plus un kit de testare a PH-ului (vreo 25 lei).

Ideea este ca nu trebuie sa faceti exact  ca mine.  Din ce am facut eu, unele lucruri poate ca nu sunt necesare. Sistemul poate fi gandit si proiectat in multe feluri. Cu cat ganditi si improvizati mai mult, cu atit mai ieftin o sa iesiti. Pina la urma ceea ce conteaza sunt produsele sistemului (pesti si plante) si nu sistemul in sine.

Daca spatiul va permite  va puteti rezuma la o pompa, un sifon, o teava si doua prelate. Daca sunteti interesati va pot schita un astfel de sistem. Astept opinii, cereri, comentarii.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Update la Floating Raft

Se pare ca am tratat superficial subiectul rafturilor plutitoare. Un cititor mi-a scris ca s-a apucat de acvaponica dar ca a suferit un esec. Mi-a scris spunandu-mi ce a facut si m-a intrebat de ce nu i-a mers. In modul asta am aflat si eu ca am uitat sa mentionez anumite lucruri. De aceea vreau sa mentionez ca si reactiile voastre conteaza. Ma ajuta sa aflu ceea ce nu stiu si sa va transmit ceea ce stiu, fara a mai omite lucruri.

Dar ca sa revin. Vorbeam de rafturile plutitoare.

O varianta si cea mai simpla consta intr-un bazin in care se intampla tot. Acolo se pun pestii, si tot acolo se baga si raftul plutitor. O schita simpla ar arata cam asa:

sistem simplu   Cu albastru e reprezentata apa, cu verde salatele, cu maro polistirenul si paharele  cu hydroton. Cu linie punctata este desenata o plasa care acopera toata suprafata apei sub nivelul de crestere al radacinilor salatei.

Un sistem  de genul asta ar putea functiona, desi nu l-am testat. O sa imi dau cu presupusul. In primul polistirenul nu trebuie sa acopere toata suprafata bazinului. Este nevoie de o portiune libera prin care sa poti hrani pestii si prin care sa introduci furtunele pompei de aer. Desi nu este reprezentata in schita, sistemul asta necesita o pompa de aer pentru oxigenarea apei. La celelalte sisteme unde apa este pusa in circulatie oxigenarea se poate face si fara pompa, dar aici apa este statica.  Daca argumentati ca nu este necesar acel spatiu liber, si ca se poate ridica polistirenul pentru a hrani pestii, nu am ce sa spun contra. Doar ca e posibil sa fie deranjate plantele.

Placa de polistiren sustine paharele cu hydroton in care sunt plantate salatele. Plasa de dedesubt are rolul de a opri pestii sa manance radacinile salatei.

Un alt lucru de mentionat, care este comun rafturilor plutitoare, este materialul in care se planteaza.  Acum eu am incercat doua variante. In prima varianta am plantat semintele de salata in vermiculita, iar cand au aparut rasadurile le-am mutat in pahare cu hidroton. Cineva poate comenta ca nu a vazut un raft plutitor facut de mine. Ei bine nu am facut un raft plutitor, dar am plantat salata cam in aceleasi conditii in tevile acelea de pvc. Se pot vedea in poze  atat tevile, cat si rezultatul. Al doilea mod ar fi sa umpli paharul cu hydroton, iar in centrul paharului sa faci un mic gol in care sa pui o lingura de vermiculita sau pamant, in care bagi semintele. In felul asta semintele au in ce sa incolteasca si nici nu mai e nevoie sa le muti ulterior.

Un alt lucru de retinut, ceea ce explic eu aici este un sistem acvaponic. Pestii introdusi in sistem sunt bagati cu ideea de a fi crescuti si mancati.  Daca vreti sa bagati pesti ornamentali e posibil sa necesite incalzirea apei, sau diverse tratamente. Plantele e posibil sa nu se bucure de apa calda sau de tratamentele speciale pe care le cer pestii, desi au parte de ele. Nu cred ca aveti nevoie de asa ceva. Daca vreti pesti ornamentali ocupati-va de acvarii.

Alt lucru de mentionat. Introducerea pestilor in bazin NU se face direct. Ei au nevoie sa fie obisnuiti treptat cu diferenta de temparetura si de ph a apei in care urmeaza sa fie bagati. Cum se face asta? Pai in apa in care sunt adusi se introduce apa din bazinul in care urmeaza sa fie mutati. Cate putina. O cana la doua, trei minute. Dupa cinci, sase cani sunt pregatiti sa fie mutati. Daca nu luati in calcul lucrurile astea e posibil sa pierdeti pestii. Sau o parte din ei.

Cam atit. Cu cat intrebati mai mult, cu atit voi posta mai multe articole care sa lamureasca necunoscutele.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Bazinul de colectare a apei

Desi pot exista sisteme proiactate in asa fel incat sa nu il contina, eu consider ca este o parte importanta in sistemul acvaponic.

Rolul acestuia banuiesc ca este evident. Nu mai insist. Dar pe langa rolul care este evident, acest bazin mai are rol si de a mari volumul de apa pe care il contine sistemul. Un volum mai mare de apa se traduce printr-0 stabilitate marita a sistemului. In primul rand stabilitate termica. Fiind un volum mai mare de apa oscilatiile termice ale acesteia sunt mult mai lente, lasand sificient timp pestilor si plantelor sa se adapteze; tot datorita masei de apa marita, schimbarea PH ului acesteia se face mai greu si este mai usor de urmarit si reglat.

Un alt rol pe care il poate indeplini acest bazin este acela de spatiu de cultura. Da. Asa cum ati citit. Spatiu in care se poate cultiva. In acest bazin pot fi folosite asa numitele ‘floating raft’.

Dar sa vedem in schite cam ce si cum.

bazin colectare apaSchita de mai sus arata cum era sistemul conceput de mine si folosit timp de un an de zile. Se poate vedea ca bazinul de colectare a apei se afla cel mai jos in sistem. In cazul meu a fost pus sub nivelul solului. Am crezut ca daca il bag in pamant o sa ma ajute cumva impotriva inghetului. A ajutat. Nu a inghetat, dar au fost alte locuri unde gheata a facut ce a vrut din sistem. Dar ca sa revin, in schita se poate vedea amplasarea pompei si inca un lucru pe care nu l-am mentionat pina acum, acel cilindru cu gauri pe post de filtru. Cineva ar putea sa ma intrebe la ce foloseste din moment ce bazinele de cultura a plantelor sunt ele insele filtre. Ei bine, din bazinul cu plante, la un moment dat poti avea surpriza sa iti plece bucati de radacini de plante prin sifon si sa ajunga in acest bazin. Si se intampla. Ori radacini de plante in interiorul pompei banuiesc ca nu isi doreste nimeni. Plus ca in acest filtru, mai tarziu, pentru corectarea PH-ului poti adauga linistit coji de oua sau scoici (de apa dulce, evident!).

bazin colectare apa 2In aceasta a doua schita puteti vedea alt tip de bazin de colectare a apei. Acesta este mai putin adanc, dar cu o suprafata mai mare. Dupa cum puteti vedea aici apar asa numitele rafturi plutitoate. In acest mod bazinul poate fi folosit ca spatiu de cultura. O sa revin cu un post dedicat pentru aceste floating raft.

Bazinul din sistemul meu arata cam asa:

CONSTRUCTIE SISTEM (7) CONSTRUCTIE SISTEM (6) CONSTRUCTIE SISTEM (18) CONSTRUCTIE SISTEM (12)

 

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Bazinul pentru pesti

Asta ar fi primul din lista.

Scopul acestuia este de a creste pestii in el (dooh!!).  Conform specialistilor in acvaponica (da, avem si din astia – in Australia) intr-un bazin de 1 mc (ca in cazul meu) pot fi crescuti fara probleme pina la 50 de pesti. Asta cu ideea de a oferi fiecaruia suficient spatiu, plus ca o densitate mai mare ar necesita un flux mai mare al apei, un filtru suplimentar, o oxigenare mai puternica.

Deci, bazinul asta (in sistemul gandit si pus in practica de mine) trebuie sa fie pus la un nivel superior celorlalte pentru a putea folosi gravitatia la udarea bazinelor de plantare a legumelor. In zona Romaniei unde avem anotimpuri, este de preferat ca acest bazin sa fie izolat termic pe exterior (mai putin partea superioara unde este nevoie de acces si de lumina). Aceasta izolare asigura o modificare a temperaturii mult mai lenta (temperatura apei se modifica oricum pentru ca circula in sistem – si nu ai cum sa-l izolezi integral) ceea ce face ca pestii din interior sa ramana activi mai mult timp. Cum pestii sunt motorul intregului sistem, acest lucru este foarte important.

Bazinul acesta, desi se afla cel mai sus ca nivel, este de preferat sa fie ferit de lumina directa a soarelui. Daca soarele bate direct in el exista sanse foarte mari ca aici sa apara alge, iar acest lucru nu este de dorit. In primul rand pentru ca algele consuma mult din nutrientii generati de pesti, nutrienti pe care noi ii vrem in bazinele pentru legume, iar in al doilea rand pentru ca folosesc oxigenul din apa reducand nivelul acestuia, lucru nu foarte fericit pentru pesti. De aceea este bine ca peretii bazinului sa nu fie transparenti, iar luciul apei sa fie protejat cu o plasa de umbrire.

Constructiv bazinul ar trebui sa arate ca in poza urmatoare

bazin pesti schitaIn interiorul bazinului se poate vedea conducta prin care apa pleaca spre bazinul pentru plante. In parte de jos se poate observa o parte orizontala a conductei. Aceasta are in capat un dop, iar orificiile pentru accesul apei in interior sunt facute in partea de jos a acesteia. Desi in schita conducta pare departata de fundul bazinului, in realitate aceasta sta chiar pe fundul bazinului. In ea trebuie sa intre doar apa si cu sedimentele rezultate de la pesti. Pestii e de preferat sa ramana in bazin si nu undeva pe conducta. Tot aceasta conducta este deschisa la capatul superior pentru a evita efectul de sifon.

In partea superioara stanga a bazinului se mai poate observa un orificiu prin care se va face legatura intre bazinul pestilor si cel de colectare a apei. Aceasta legatura se va face la punctul maxim la care apa poate ajunge fara se curga afara din bazin. E de preferat ca sa exista o sita la aceasta gaura, suficient de rara ca sa lase surplusul de apa sa treaca si suficient de deasa ca sa nu lase sa treaca pestii.

Cateva imagini cu bazinul meu.

bazin pesti 1 bazin pesti 2 bazin pesti 3 bazin pesti 4In pozele de mai sus se pot vedea toate cele explicate pe schita. Daca mi-a scapat ceva astept sesizari si intrebari.

Revin

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , | 2 comentarii

Etapa 1 – constructia sistemului

Constructia unui sistem acvaponic cu trei segmente.

Materiale necesare:

-un bazin pentru pesti

-un bazin pentru colectarea apei

-un bazin pentru cultura plantelor

-o pompa pentru circulatia apei

-un sifon pentru bazinul de cultura a plantelor

-tevi si coturi pentru interconectarea bazinelor

-robineti pentru reglarea debitului apei la trecerea din bazinul pestilor catre bazinul de cultura al plantelor

Acesta va fi sistemul de baza de la care vom pleca. Pe parcurs acestui sistem ii vor fi atasate alte module (ca intr-un joc lego) cu functii explicate la timpul potrivit.

Acum ceea ce povestesc o sa semene cu ceea ce am facut deja.

Buuun.

Bazinele mele (cel pentru pesti si cel pentru colectarea apei) sunt doua bazine IBC de 1 m cub recuperate. Nu au fost tocmai potrivite pentru ceea ce am facut (proveneau de la transportul unor chimicale), dar dupa o curatire temeinica s-au dovedit a fi foarte bune.

Bazinele pentru cultura plantelor constau in 5 cadite de plastic pentru amestecat mortar, cumparate de noi.

Pompa de circulatie este o pompa pentru ape uzate de 700w luata de la Dedeman, cu debit de 9000 l/min. dar care era cea mai ieftina (undeva la 1.5 mil vechi).

De la pompa la bazinul cu pesti legatura este facuta printr-o teava cu diametrul de 1 tol (eu am polosit teava pvc si coturi de 32 mm ce se folosesc la instalatiile sanitare la scurgerea apelor menajere).

Intre bazinul de pesti si cele de crestere a plantelor am facut legatura cu teava si coturi din pvc de 50mm cu reductie la 32 de mm la care m-am legat cu teava de ppr de 25 mm. Am facut asta ca sa pot monta robinetii de reglare a debitului.

In bazinele de crestere a plantelor am facut sifoanele (pe care o sa le detaliez la timpul lor)

Sifoanele aveau iesirea intr-o teava din pvc de scurgere de 110 mm, care avea scurgere in bazinul de colectare a apei.

Aici am inchis bucla.

sistem

 

In imaginea de mai sus se poate vedea sistemul in ansamblu. Bazinul alb este bazinul cu pesti, cel albastru este cel de colectare a apei, iar cele dreptunghiulare sunt cele pentru cultura plantelor. schita2

Cam asa arata sistemul functional. In plus fata de ce am mentionat aici mai apare o cutie cu doua prize programabile. Una pentru pompa de circulatie a apei si una pentru o pompa de aer.

In episodul urmator voi detalia fiecare element in parte: rol, forma costructiva, asezare si alte lucruri.

Revin

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | Lasă un comentariu

Buuun…..rezumat

Adica am tras linie (nu pe masa, nici pe nas). Sa vedem ce si cum si mai ales de ce.

In primul rand vreau sa mai spun inca o data ca, desi eu am incheiat experimentul si am ajuns la concluzii in mai putin de un an, acvaponia functioneaza. Nivelul la care am facut-o eu a facut sa nu fie foarte productiva (in ceea ce priveste legumele). Ce pretentii poti avea la o suprafata de 3 metri patrati? In plus, ca orice sistem, randamentul este scazut la inceput si pe masura ce intervine echilibrul lucrurile se schimba vizibil. Sistemul acvaponic poate fi privit exact precum un pom: il plantezi, il vezi cum creste, dar trebuie sa treaca cel putin un an, doi ca sa vezi ceva roade. In privinta productivitatii sistemul produce mai repede. In alta privinta pomul sta mai bine, pentru ca este adaptat sezoanelor de la noi. Sistemul acvaponic necesita un interval de temperatura mai restrans, dar oricum peste zero grade celsius (de prederat cu mult peste zero ). Desi sistemul functioneaza atata timp cat apa nu a inghetat, randamentul scade considerabil pe frig, deoarece pestii intra intr-un fel de hibernare. Iar daca pestii (tractorul sistemului) dorm – sistemul doarme.

Deci, ca o adaugare specifica pentru zona Romaniei, trebuie luata foarte serios in calcul temperatura scazuta de pe timpul iernii.  Tot ca o caracteristica specifica zonei noastre, trebuie tinut cont si de hoti. Caci trebuie sa recunoastem ca, desi munca si carnea de porc sunt grele, romanul prefera doar a doua varianta. Si in plus romanii sunt adeptii zicalei „cine-i harnic si munceste , ori e prost, ori nu gandeste”.

Urmatorul sistem o sa fie undeva in camp, departe de orice forma de viata bipeda.  Spun asta pentru ca o forma de viata mi-a mancat ficatii ca ii consum curentul si apa. O alta forma de viata s-a plans ca nu produce suficient. Si pentru ca reusisem sa le dau pe ‘ignore’ pe astea doua, a mai aparut una sau doua, sau cate mortii mamii lor au fost, care au adunat tot ce era ‘fer vechi’ prin curte, inclusiv cordonul de alimentare de la pompa de apa – ca de ‘era cupru’. Asa ca, la urmatoarea locatie proprietarul sistemului, adica yo, o sa se doteze cu una bucata pusca cu sare.  Si daca o sa-i tina carcasa nu au decat sa ma viziteze.

Despre urmatoarea locatie si urmatorul sistem o sa intru in detalii intr-o alta postare. Acolo o sa specific ce modificari or sa apara si de ce.

Pina atunci va las sa faceti comparatie intre pestii pusi in sistem si cei scosi acum.

Photo1009Photo1026Photo1011Photo1024Photo1010Photo1012Photo1025

 

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Give me some weed, man!

I had a dream. The aquaponic sistem spoke to me : MAN, GIVE ME SOME WEED! DUCK WEED.

Asa imi vorbi in somn sistemul zilele trecute. Daca engleza lui e nasoala… scuzati-l  ca e mic si inca nu stie multe.

Ca sa trec la un limbaj mai sobru, am sa spun ca am adus ceva iarba a ratei in proximitatea sistemului. Nu am bagat-o in sistem pentru ca e putina si mica si tocmai de aceea m-am rezumat sa o pun intr-un vas separat la inmultire. Am auzit ca daca o pui in apa calma si eventual calduta, se inmulteste singura si repede (Pestii balesc deja uitandu-se la ea!). Bine, cred ca afirmatia anterioara e sora cu aia de ‘ingropi galbenii si peste noapte o sa creasca un copac plin de galbeni’. Dar, stiti cum e vorba – incercarea moarte n-are (nu in cazul sinucigasilor).

Ca sa schimb subiectul, am atasat ceva poze in care se vede ce a mai crescut (ca de facut…). Neste capsuni, castraveti, ma rog, o savana per ansamblu. Mai adaug si o poza cu ajutorul meu de nadejde ‘CUTU’, care, atunci cand ma vede ca nu stiu de ce sa ma apuc, imi da de lucru imediat.

Si, ca sa nu ma judecati, am si facut ceva – am mai lucrat ceva la cusca de cartofi. Vazand pozele de zilele trecute, un amic ma intreba ‘ce-i ma cu palmierii aia?!’. Cam asa crescusera de mari. Si cum nu sunt Che Guevara Mazare De La Constanta, m-am pus si i-am ingropat in pamant si mulci.

Gata cu vorbaraia. Bebelusele DANS! Pardon,– POZE!!

P.S. In caz de reactii adverse (nelamuriri, intrebari, contre) adresati-va rubricii de comentarii.

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Lamuriri

Ma bucur ca nu sunt singurul care citeste blogul de fata, dar se pare ca atunci cand scriu nu reusesc sa-mi astern toate gandurile si multe dintre ele, unele importante, raman nespuse.

Deci, sa incerc sa le pun in ordine.

Ce este acvaponica? Acvaponica (in definitia mea) este activitatea care foloseste pestii pentru cresterea plantelor. Practic acvaponica poate transforma un pasionat de acvaristica in legumicultor fara eforturi suplimentare facand exact acvaristica.

Practic cum sta toata treaba.

Sa presupunem ca vrei sa cresti ceva legume acasa (ceea ce fac eu) si esti o persoana imprastiata (ca mine).  Ai variante: sapi pamantul, plantezi, uzi. Sau faci un sistem acvaponic : faci instalatia, cureti pietrisul, adaugi plantele si apa, programezi pompele si, daca ai pesti in sistem, ii hranesti. Pare complicat? 😀

De ce acvaponie? In primul rand pentru ca poti obtine si peste si legume (si nu numai) in acelasi timp si cu efort redus; pentru ca produsele obtinute in acest sistem sunt bio, eco sau cum vrei sa le mai spui; pentru ca dezvoltarea plantelor in pietris este mult mai buna – nutrienti in permanenta, oxigen din belsug, spatii in care se poate dezvolta radacina (vorbesc de plantele de suprafata, nu de radacinoase); pentru ca ai cheltuieli de intretinere reduse; pentru ca o poti face oriunde. Si mai pot continua.

In sistem ‘clasic’ de agricultura daca nu sapi nu faci productie; daca nu uzi nu faci productie; daca nu inlaturi buruienile nu faci productie. Cam multi de ‘daca’, nu credeti? Pai in acvaponie nu sapi; udatul se face automat; buruieni?! doar daca le plantezi cu mana ta.

Ca sa revin la sistem, cineva ma intreba ce poti planta in acvaponie. Raspunsul meu este: orice! Eu, in spatiu limitat pe care il am, am plantat rosii, salata, castraveti, ciusca, ceapa, mazare, condurul doamnei, garoafe si alte plate (nu mai stiu ce pentru ca nu am tinut o evidenta cand am pus rasadurile).

Am pierdut firul gandurilor asa ca  ma pregatesc sa inchei. Mai adaug cateva observatii.

Salata pe care am taiat-o la suprafata a inceput sa creasca din nou. Pontul pe care l-am primit de la un vecin a fost bun.

Mazarea a inceput sa faca pastai. Una din plante am vaduvit-o de primele flori. Un alt pont de la un prieten. Daca este bun o sa vi-l spun.

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | 3 comentarii

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.