Articole etichetate cu: how to

Anunt important pentru tara!

Vorba vine. De fapt vreau sa fac un anunt prin care arat faptul ca sunt bucuros ca acvaponia se dezvolta in Romania. Incet, e drept, dar e pe drumul cel bun. Imi afirm sprijinul pentru toti cei care vor sa faca ceva in domeniul asta si care transmit informatiile, descoperirile si realizarilor lor mai departe mediului virtual. Am vazut ca exista deja din ce in ce mai multa informatie disponibila pe siteuri si bloguri romanesti. Apreciez implicarea si daruirea tuturor. Ce nu apreciez in schimb, si din pacate exista si latura asta, este initiativa unora de a incerca sa faca bani doar din informatiile legate de acvaponica. Cu ceva timp in urma au fost persoane care imi cereau sfaturi si doreau sa conlucram spre binele si dezvoltarea domeniului, iar acum au ajuns sa vanda consultanta in domeniu. Practic au reusit sa gaseasca ‘o vaca de muls’ intr-un domeniu care nu are nimic de a face cu bovinele. De aceea fac un apel catre toti cei implicati in acest domeniu sa puneti informatia la dispozitia celorlalti. Daca vreti sa faceti bani din sisteme, faceti din produsele sistemului, nu din informatie. Haideti sa eliberam informatia.

Va multumesc pentru intelegere si pentru, sper, suport.

Daca exista persoane implicate in acvaponie care vor sa impartaseasca informatia, dar care nu stiu cum sa-si faca un blog, sau nu au timp sa tina un blog, le rog sa ma contacteze la adresa de email (johnnyntm@gmail.com) si vom gasi impreuna o modalitate de a elimina inconvenientele.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Lămuriri

Mă văd nevoit să explic unele lucruri. Am tot postat trimiteri către bibliotecă, dar mi-e teamă că nimeni nu citește nimic. Sau poate că sunt persoane care citesc ceva de acolo, dar pot paria că foarte mulți frunzăresc titlurile și trec mai departe. De aceea am să adaug, începînd de acum, câteva clipuri (toata lumea se uită la filme – dooh !) care să vă bage căpățânile în cărți, și mințile în cap.

Am să încep cu cărțile care văd că sunt luate cel mai tare în bășcălie: casele din ”pământ” (aka cob). Cei pe care-i cunosc și cărora le-am vorbit de casele astea se gândesc la hrube, grote, scorburi de copac și vrăjitoare. Deh, fiecare vede atât cât îl duce capul. De aceea am să vă forțez imaginația, fără a-mi cere scuze sau a avea vreo mustrare de conștiință.

Ceea ce urmează sunt hrube, caverne, grote care nu cer rate pe jde ani, sefi care să te frece la job pentru că stai, pentru că ai rate pe jde ani.

Nr. 8   I Evans M. G. Smith L. Smyley – Casa la înde-mână
și

Nr. 13  Becky Bee – Cărticica meșterului cobar

Categorii: dyi, Permacultura, TEI | Etichete: , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Update la plantarea Gladitei

Acest articol este o continuare a celui de aici.

După o discuție avută cu un OM care a îmbătrânit făcând silvicultură am aflat că GLĂDIȚA este din categoria leguminoaselor și că preferă temperaturile ridicate. El spunea că se poate planta prin luna mai direct în sol. Ca un pont, îmi spunea că semințele nu trebuie să le opăresc, ci e mult mai simplu să le așez între două foi de șmirghel și să le frec puțin până se zgârie bine coaja aia a lor. Pe urmă a spus că trebuiesc puse seara într-o farfurie cu apă cam cât să treacă peste ele. Se verifică dimineața prin înțepare cu un bold pentru a vedea care s-au înmuiat. Acelea în care boldul intră ușor sunt bune de plantat.  Pentru gardul viu plantarea se va face pe două rânduri la o distanta de 20 – 25 cm între rânduri, și tot 20 – 25 cm între plante pe rând, plantarea făcându-se intercalat.  Ca pont pentru plantare, după ce se fac șanțurile, se uda bine, se pun semințele pe poziție, apoi se astupa cu un amestec de pământ cu nisip. În felul acesta scade posibilitatea ca pământul de deasupra să se facă scoarță și să nu mai lase apa să pătrundă în el. Mi-a mai spus ca în primul an pomii vor crește până undeva pe la 40 cm, iar în al doilea an se vor duce aproape de 2 metri.

Când o să-l mai prind la o discuție am să îl întreb și despre cum și când se tunde gardul. Până atunci am să vă arăt căteva poze cu pomișorii plantați de mine.

Photo1122 Photo1123 Photo1087 Photo1119 Photo1120

 

P.S. Sper că nu am scos pe nimeni din afaceri cu informațiile astea.

Categorii: Permacultura | Etichete: , , , , , , , , | 3 comentarii

Plantarea in floating raft

Un cititor imi solicita ieri sa detaliez un pic modul de plantare in sistemul rafturilor plutitoare. Spuneam ca ar exista doua moduri in care se pot planta semintele (caci despre seminte este vorba).

Primul mod este acela de a le planta separat in pahare de unica folosinta, sau alveole pentru rasaduri, iar dupa aparitia plantei, a rasadului propriu-zis, acesta sa fie scos si mutat intr-un pahar cu bile ceramice. Desi poate sa para dificil, nu este. Am sa pun imagini pentru a exemplifica modul in care am procedat eu.

Photo0272 30 MAI 2012 (7)

Photo0256 RASADURI (17) Photo0272 Photo0257 Photo0355 RASADURI (14) frsystem61 02 APRILIE 2012 (7)

30 MAI 2012 (12)In prima poza se poate vedea o bucata de polistiren recuperata, ce fusese suport pentru niste piese de instalatii sanitare. Ea arata mai exact asa

Photo0276Gaurile sunt cam de marimea unui dop de pluta. Ce am facut eu a fost sa le gauresc si capatul celalalt cu un creion, iar in gaura sa introduc o bucata de ata luat de la un mop (unul nou) . Capatul atei din parte cu polistirenul avea facut un nod pentru a nu trece cu totul, cealalta parte atarnand in afara. In gaurile astea , astupate in partea de jos de nodul atei, am pus vermiculita (am gasit de cumparat cu 20 ron o punga de 5 litri – ca idee, am umplut toate orificiile din poza si nici nu s-a cunoscut ca am luat din punga) in care am plasat semintele de rasaduri, apoi placa asta de polistiren a pus-o intr-o lada cu apa. Ata care atarna pe partea din spate a polistirenului se gasea acum in bazinul cu apa. Se imbiba bine cu apa si trage umezeala catre vermiculita. In modul asta semintele sunt udate automat. Din momentul asta si pina apar rasadurile nu prea mai aveti ce sa le faceti.

Dupa ce apar rasadurile si vine momentul sa le mutati, procedati in felul urmator. Scoate-ti rasadurile tragand usor de ele; le clatiti radacina intr-un pahar/castron cu apa. Apoi se ia paharul in care urmeaza a fi pus rasadul, se umple pe jumatate cu hydroton (sau ce gasiti ca alternativa), se inclina paharul pe o parte astfel incat continutul ramane la jumatate pe lungimea paharului, se baga rasadul, se ridica paharul la 45 de grade, dupa care se completeaza cu hydroton.  Cam asa

rasad in pahar

In cealalta varianta se umple paharul cu hydroton cam 3 sferturi, dupa care se completeaza cu vermiculita. Si aici e bine de pus ata care sa faca transferul de umiditate de la baza paharului catre vermiculita. Singura diferenta este ca aici nodul atei va fi in partea de sus a hydrotonului, chiar unde incepe vermiculita. Semintele se pun direct in vermiculita.

rasad in pahar2

In poza asta cu maro este reprezentat hydrotonul, cu gri snurul/ata de care am amintit, iar cu negru vermiculita. Cu verde – se intelege – semintele.

Din experienta proprie pot spune ca primul caz functioneaza mai bine. Sau cel putin la mine asa a fost. Este totusi posibil sa fi gresit la a doua varianta prin faptul ca eu nu am mai pus snurul/ata pentru a trage umezeala catre seminte.

Sper ca au fost lamuriri binevenite.  Succes in acvaponica.

Vorbim

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Etapa 1 – constructia sistemului

Constructia unui sistem acvaponic cu trei segmente.

Materiale necesare:

-un bazin pentru pesti

-un bazin pentru colectarea apei

-un bazin pentru cultura plantelor

-o pompa pentru circulatia apei

-un sifon pentru bazinul de cultura a plantelor

-tevi si coturi pentru interconectarea bazinelor

-robineti pentru reglarea debitului apei la trecerea din bazinul pestilor catre bazinul de cultura al plantelor

Acesta va fi sistemul de baza de la care vom pleca. Pe parcurs acestui sistem ii vor fi atasate alte module (ca intr-un joc lego) cu functii explicate la timpul potrivit.

Acum ceea ce povestesc o sa semene cu ceea ce am facut deja.

Buuun.

Bazinele mele (cel pentru pesti si cel pentru colectarea apei) sunt doua bazine IBC de 1 m cub recuperate. Nu au fost tocmai potrivite pentru ceea ce am facut (proveneau de la transportul unor chimicale), dar dupa o curatire temeinica s-au dovedit a fi foarte bune.

Bazinele pentru cultura plantelor constau in 5 cadite de plastic pentru amestecat mortar, cumparate de noi.

Pompa de circulatie este o pompa pentru ape uzate de 700w luata de la Dedeman, cu debit de 9000 l/min. dar care era cea mai ieftina (undeva la 1.5 mil vechi).

De la pompa la bazinul cu pesti legatura este facuta printr-o teava cu diametrul de 1 tol (eu am polosit teava pvc si coturi de 32 mm ce se folosesc la instalatiile sanitare la scurgerea apelor menajere).

Intre bazinul de pesti si cele de crestere a plantelor am facut legatura cu teava si coturi din pvc de 50mm cu reductie la 32 de mm la care m-am legat cu teava de ppr de 25 mm. Am facut asta ca sa pot monta robinetii de reglare a debitului.

In bazinele de crestere a plantelor am facut sifoanele (pe care o sa le detaliez la timpul lor)

Sifoanele aveau iesirea intr-o teava din pvc de scurgere de 110 mm, care avea scurgere in bazinul de colectare a apei.

Aici am inchis bucla.

sistem

 

In imaginea de mai sus se poate vedea sistemul in ansamblu. Bazinul alb este bazinul cu pesti, cel albastru este cel de colectare a apei, iar cele dreptunghiulare sunt cele pentru cultura plantelor. schita2

Cam asa arata sistemul functional. In plus fata de ce am mentionat aici mai apare o cutie cu doua prize programabile. Una pentru pompa de circulatie a apei si una pentru o pompa de aer.

In episodul urmator voi detalia fiecare element in parte: rol, forma costructiva, asezare si alte lucruri.

Revin

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | Lasă un comentariu

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.