Arhive lunare: Ianuarie 2013

Plantarea in floating raft

Un cititor imi solicita ieri sa detaliez un pic modul de plantare in sistemul rafturilor plutitoare. Spuneam ca ar exista doua moduri in care se pot planta semintele (caci despre seminte este vorba).

Primul mod este acela de a le planta separat in pahare de unica folosinta, sau alveole pentru rasaduri, iar dupa aparitia plantei, a rasadului propriu-zis, acesta sa fie scos si mutat intr-un pahar cu bile ceramice. Desi poate sa para dificil, nu este. Am sa pun imagini pentru a exemplifica modul in care am procedat eu.

Photo0272 30 MAI 2012 (7)

Photo0256 RASADURI (17) Photo0272 Photo0257 Photo0355 RASADURI (14) frsystem61 02 APRILIE 2012 (7)

30 MAI 2012 (12)In prima poza se poate vedea o bucata de polistiren recuperata, ce fusese suport pentru niste piese de instalatii sanitare. Ea arata mai exact asa

Photo0276Gaurile sunt cam de marimea unui dop de pluta. Ce am facut eu a fost sa le gauresc si capatul celalalt cu un creion, iar in gaura sa introduc o bucata de ata luat de la un mop (unul nou) . Capatul atei din parte cu polistirenul avea facut un nod pentru a nu trece cu totul, cealalta parte atarnand in afara. In gaurile astea , astupate in partea de jos de nodul atei, am pus vermiculita (am gasit de cumparat cu 20 ron o punga de 5 litri – ca idee, am umplut toate orificiile din poza si nici nu s-a cunoscut ca am luat din punga) in care am plasat semintele de rasaduri, apoi placa asta de polistiren a pus-o intr-o lada cu apa. Ata care atarna pe partea din spate a polistirenului se gasea acum in bazinul cu apa. Se imbiba bine cu apa si trage umezeala catre vermiculita. In modul asta semintele sunt udate automat. Din momentul asta si pina apar rasadurile nu prea mai aveti ce sa le faceti.

Dupa ce apar rasadurile si vine momentul sa le mutati, procedati in felul urmator. Scoate-ti rasadurile tragand usor de ele; le clatiti radacina intr-un pahar/castron cu apa. Apoi se ia paharul in care urmeaza a fi pus rasadul, se umple pe jumatate cu hydroton (sau ce gasiti ca alternativa), se inclina paharul pe o parte astfel incat continutul ramane la jumatate pe lungimea paharului, se baga rasadul, se ridica paharul la 45 de grade, dupa care se completeaza cu hydroton.  Cam asa

rasad in pahar

In cealalta varianta se umple paharul cu hydroton cam 3 sferturi, dupa care se completeaza cu vermiculita. Si aici e bine de pus ata care sa faca transferul de umiditate de la baza paharului catre vermiculita. Singura diferenta este ca aici nodul atei va fi in partea de sus a hydrotonului, chiar unde incepe vermiculita. Semintele se pun direct in vermiculita.

rasad in pahar2

In poza asta cu maro este reprezentat hydrotonul, cu gri snurul/ata de care am amintit, iar cu negru vermiculita. Cu verde – se intelege – semintele.

Din experienta proprie pot spune ca primul caz functioneaza mai bine. Sau cel putin la mine asa a fost. Este totusi posibil sa fi gresit la a doua varianta prin faptul ca eu nu am mai pus snurul/ata pentru a trage umezeala catre seminte.

Sper ca au fost lamuriri binevenite.  Succes in acvaponica.

Vorbim

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Update la Floating Raft

Se pare ca am tratat superficial subiectul rafturilor plutitoare. Un cititor mi-a scris ca s-a apucat de acvaponica dar ca a suferit un esec. Mi-a scris spunandu-mi ce a facut si m-a intrebat de ce nu i-a mers. In modul asta am aflat si eu ca am uitat sa mentionez anumite lucruri. De aceea vreau sa mentionez ca si reactiile voastre conteaza. Ma ajuta sa aflu ceea ce nu stiu si sa va transmit ceea ce stiu, fara a mai omite lucruri.

Dar ca sa revin. Vorbeam de rafturile plutitoare.

O varianta si cea mai simpla consta intr-un bazin in care se intampla tot. Acolo se pun pestii, si tot acolo se baga si raftul plutitor. O schita simpla ar arata cam asa:

sistem simplu   Cu albastru e reprezentata apa, cu verde salatele, cu maro polistirenul si paharele  cu hydroton. Cu linie punctata este desenata o plasa care acopera toata suprafata apei sub nivelul de crestere al radacinilor salatei.

Un sistem  de genul asta ar putea functiona, desi nu l-am testat. O sa imi dau cu presupusul. In primul polistirenul nu trebuie sa acopere toata suprafata bazinului. Este nevoie de o portiune libera prin care sa poti hrani pestii si prin care sa introduci furtunele pompei de aer. Desi nu este reprezentata in schita, sistemul asta necesita o pompa de aer pentru oxigenarea apei. La celelalte sisteme unde apa este pusa in circulatie oxigenarea se poate face si fara pompa, dar aici apa este statica.  Daca argumentati ca nu este necesar acel spatiu liber, si ca se poate ridica polistirenul pentru a hrani pestii, nu am ce sa spun contra. Doar ca e posibil sa fie deranjate plantele.

Placa de polistiren sustine paharele cu hydroton in care sunt plantate salatele. Plasa de dedesubt are rolul de a opri pestii sa manance radacinile salatei.

Un alt lucru de mentionat, care este comun rafturilor plutitoare, este materialul in care se planteaza.  Acum eu am incercat doua variante. In prima varianta am plantat semintele de salata in vermiculita, iar cand au aparut rasadurile le-am mutat in pahare cu hidroton. Cineva poate comenta ca nu a vazut un raft plutitor facut de mine. Ei bine nu am facut un raft plutitor, dar am plantat salata cam in aceleasi conditii in tevile acelea de pvc. Se pot vedea in poze  atat tevile, cat si rezultatul. Al doilea mod ar fi sa umpli paharul cu hydroton, iar in centrul paharului sa faci un mic gol in care sa pui o lingura de vermiculita sau pamant, in care bagi semintele. In felul asta semintele au in ce sa incolteasca si nici nu mai e nevoie sa le muti ulterior.

Un alt lucru de retinut, ceea ce explic eu aici este un sistem acvaponic. Pestii introdusi in sistem sunt bagati cu ideea de a fi crescuti si mancati.  Daca vreti sa bagati pesti ornamentali e posibil sa necesite incalzirea apei, sau diverse tratamente. Plantele e posibil sa nu se bucure de apa calda sau de tratamentele speciale pe care le cer pestii, desi au parte de ele. Nu cred ca aveti nevoie de asa ceva. Daca vreti pesti ornamentali ocupati-va de acvarii.

Alt lucru de mentionat. Introducerea pestilor in bazin NU se face direct. Ei au nevoie sa fie obisnuiti treptat cu diferenta de temparetura si de ph a apei in care urmeaza sa fie bagati. Cum se face asta? Pai in apa in care sunt adusi se introduce apa din bazinul in care urmeaza sa fie mutati. Cate putina. O cana la doua, trei minute. Dupa cinci, sase cani sunt pregatiti sa fie mutati. Daca nu luati in calcul lucrurile astea e posibil sa pierdeti pestii. Sau o parte din ei.

Cam atit. Cu cat intrebati mai mult, cu atit voi posta mai multe articole care sa lamureasca necunoscutele.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cu cat stiu mai multe…

… cu atat mai mult imi dau seama cat sunt de prost!

Ca sa nu fiu inteles gresit, a fi prost este opusul lui a fi destept. A fi destept inseamna a sti. A nu se confunda cu a fi inteligent. Nu e acelasi lucru. Inteligent te poti naste, destept nu; destept poti deveni; mai inteligent – putin probabil. Asa ca, concluzionez spunand, lipsit de modestie, ca sunt un prost inteligent!

Am inceput aventura asta prin a descoperi ca plantele pot creste si in lipsa pamantului. Daca le dai suficient din ce le trebuie, si nimic din ce nu le trebuie (cid-urile), ele isi vad de treaba. Dar. Mai e un dar. In tot procesul asta de rasarire, dezvoltare, fructificare si transformare exista un lucru care este omniprezent – energia. Primul lucru important legat de aceasta energie este sa o constientizezi, iar pe urma, cel mai important, e sa stii sa ii folosesti proprietatile, starile, inflexiunile. Daca nu ma mai intelegeti, va rog sa nu fiti complexati. Nici eu nu ma inteleg pe deplin, dar e posibil ca cineva sa inteleaga ce incerc sa spun.

Buuun. Dar ca sa revin. Am aflat ca energia influenteaza plantele pe care le plantezi. Influenteaza solul in care le plantezi precum si viata din el. Te influenteaza pe tine. Este o intreaga increngatura de influentari reciproce. Asa am descoperit asta , si am inceput sa inteleg de ce se uitau stramosii nostri la cer. Unii ar spune ca il cautau pe dumnezeu….dar asta e alta discutie.  Obicei uman prost: sa cauti afara ceea ce e inauntru, si inauntru ceea ce e cu totul  in alta parte.

Sunt predispus la filozofari greu digerabile, asa ca am sa ma opresc si am sa va recomand sa folositi calendarul din link, indiferent daca plantati in pamant, in pietris, in aer sau mai stiu eu unde. Viata este peste tot, dar ochelarii sunt la ochi.

Vorbim

EDIT  Imi cer scuze fata de cei care imi citesc blogul si sunt nevoiti sa vada adaugirile publicitare de la sfarsitul articolelor. Nu stiam de ele, nu le-am solicitat, nu castig bani de pe urma lor. Sunt inserate de cei care imi gazduiesc blogul gratuit. Daca nu puteti face abstractie de ele imi pare rau. Momentan consider ca nu am de oferit informatii atit de pretioase incat sa platesc pentru domeniu., sau pentru inlaturarea lor. In ideea ca tineti cont de ce anume am scris si ignorati add urile va multumesc pentru intelegere.

Categorii: Acvaponica, astrologie, Permacultura | Etichete: , , , , , , , | Lasă un comentariu

Iarna nu-i ca vara

…ca sa citez un clasic in viata (si in functie – inca). Si nici acvaponica iarna nu e ca vara. De fapt, daca nu ai sera unde sa mentii apa la o temperatura decenta, acvaponica iarna e minunata, e extraordinara, mirifica… dar lipseste cu desavarsire. Dar, ca in orice activitate specifica zonei geografice si supusa anotimpurilor, iarna se trece la proiectare, reparatii, reconditionare.

Nu o sa va omor acum cu planurile mele de primavara. Ele exista, dar sunt oarecum legate de doua variabile: una este iarna, cealalta… e cealalta! Asa ca in loc sa ma apuc imediat de realizarea unui sistem imbunatatit, m-am apucat sa imbunatatesc creatorul sistemului. Si am facut ceea ce face orice om legat de glie in perioada iernii. Studii.

Dupa cum ati observat, probabil, acest blog este destinat acvaponiei, in cea mai mare parte, dar nu este exclusiv despre acvaponie. Asa ca acum am sa introduc cateva informatii legate de Permacultura. Nu-mi sariti in cap ca nu ma apuc sa ‘dau lectii’, ci doar vreau sa introduc un grup de oameni care, in timpul lor liber, cu resursele lor si fara sa astepte vreo remuneratie, au hotarat ca ‘ceva e putred in Danemarca’. Sau, ma rog, in Romania. Si nu numai. Au hotarat ca ceea ce le este oferit nu mai e suficient si nici macar folositor, si au cautat lucruri care conteaza. Asa a luat fiinta TEI – un grup de traducatori care au hotarat sa aduca in universul romanesc carti esentiale pentru OM, dar marginalizate de mass media. Prima lor realizare consta in traducerea unei carti despre Permacultura. Asta este si unul din motivele pentru care scriu despre ei. Cartea o gasiti tradusa in limba romana, si pusa la dispozitia oricui la adresa asta.

Asta este doar prima carte. Ei au in plan sa faca o biblioteca intreaga.

Pina una alta eu va urez lectura placuta! Daca apreciati gestul lor consider ca merita felicitati. Daca nu… nu toata lumea apreciaza painea de casa.

Vorbim

Categorii: Permacultura | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.