Arhive lunare: Decembrie 2012

2012 in review

The WordPress.com stats helper monkeys prepared a 2012 annual report for this blog.

Here’s an excerpt:

4,329 films were submitted to the 2012 Cannes Film Festival. This blog had 14,000 views in 2012. If each view were a film, this blog would power 3 Film Festivals

Click aici pentru a vedea raportul complet.

Anunțuri
Categorii: Uncategorized | Etichete: | Lasă un comentariu

Floating raft

Practic este vorba tot de bazin de cultura a plantelor. Un altfel de bazin. Daca in postul trecut am vazut cum arata un bazin de cultura cu pietris sau hydroton, azi vom vedea cum arata un bazin de cultura cu apa. Daca bazinele prezentate anterior folosesc ciclul de udare – secare, bazinul din prezentarea de azi va avea apa in permanenta pina la un anumit nivel.

Ca idee bazinul poate arata ca in exemplele urmatoare

sistem floating raft comparision with RAS_640 DSC_0042 floating-raft frsystem41 frsystem51 13 IUNIE 2012 (7) 7 MAI 2012 (9)

Bazinul practic reprezinta o cuva in care se gasesete apa si care intr-o parte primeste apa de la pesti,  iar in partea cealalta are un orificiu de scurgere prin care surplusul de apa paraseste bazinul. Practic nivelul apei din acest bazin ramane tot timpul constant. La suprafata apei sunt asezate foi din polistiren prevazute cu gauri pentru paharele de cultura.  Aceste foi plutesc deasupra apei mentinand planta la suprafata, in timp ce radacinile plantei se gasesc scufundate in lichid. In gaurile polistirenului se pun pahare din plastic cu gauri pentru a permite radacinilor plantei sa se dezvolte. Paharul se umple cu bile ceramice (hydroton) pentru fixarea plantei pina ce radacinile acesteia trec de pahar.

Daca se folosesc rasaduri, acestea se pun direct in hydroton. Daca se pun seminte, atunci jumatatea de jos a paharului se pune cu hydroton, iar cea de sus cu vermiculita sau perlita.

Paharele nu trebuie sa fie speciale, putand fi facute practic din orice pahar de plastic, atata timp cat gaurile din polistiren sunt facute pe dimensiunea lor. Ele pot arata cam asa:

frsystem61 02 APRILIE 2012 (7) 30 MAI 2012 (12) RASADURI (17) Photo0256 Photo0257 Photo0272 Photo0276 Photo0355 RASADURI (14)

In modul asta de plantare gama de legume care se poate cultiva este mai restransa, in primul rand pentru ca nu toate plantele suporta nivelul asta de umiditate. Cel mai bine sa pare ca se preteaza salatele pentru modul asta de cultivare.

Ce trebuie retinut in cazul acesta este ca necesita un filtru pentru apa inainte de intrarea  acesteia in bazin. Nu este vorba de filtrele din comert, ci pur si simplu un filtru gen burete care sa opreasca particulele mai mari de nutrienti. Daca nu exista acest filtru, plantele vor avea de suferit deoarece nutrientii se vor fixa pe radacina plantei si nu ii va permite sa absoarba oxigenul din apa, acest lucru incetinindu-le dezvoltarea.

Tot aici mai trebuie mentionat ca suprafata apei trebuie acoperita in totalitate cu polistiren pentru a preintampina aparitia algelor.

O salata plantata in astfel de bazin arata cam asa:

18 IUNIE 2012 (8)

Tehnica asta de cultivare se aseamana cu cea NFT din hidroponica, diferentele fiind relativ mici (NFT = nutrient film technique).

Despre NFT voi vorbi intr-un post viitor.

Pina la urmatorul post va astept cu intrebari si comentarii la rubrica … comentarii.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Bazinul pentru cultura plantelor

Acest bazin, din punct de vedere acvaristic nu este altceva decat un filtru pentru acvariu. Din punct de vedere acvaponic este yang-ul sistemului. Fara el pestii nu ar supravietui, si nici el nu ar produce nimic fara ajutorul pestilor.

Deci, sa trecem la treaba.

Bazinul pentru cultura poate avea aproape orice forma cu conditia ca adancimea sa fie de minim 30 de cm. De ce? Pentru ca la o adancime mai mica bazinul se umple repede, sifoneaza repede, iar masa de pietris este prea mica pentru o buna filtrarea a apei. Plus ca la adincime mai mica autosifonul nu mai lucreaza.

Exemple de modele constructive

beds and tanks from other end 11-7-10 _IGP2956 %28800x536%29 3-ft-gb-greenhouse 3IkqWh 4 growbeds full of gravel%2C others ready and waiting for gravel SONY DSC 100_0428 114_1495 120_2004 All 10 grow beds finished %28Medium%29 AP Stage 3 Progress 036 %28Medium%29

 

De asemenea, o adancime mare a bazinului nu se justifica (doar daca intentionezi sa plantezi pomi sau arbusti).  Cu cat este bazinul mai adanc cu atat mai mult pietris e necesar pentru umplere, asta in conditiile in care legumele nu prea isi duc radacina mult in jos. Cel putin din ce am plantat eu. Oricum, in partea de jos a bazinului va exista intotdeauna o zona de cativa centimetri in care apa va fi prezenta in permanenta, asa ca plantele nu au nevoie sa-si extinda radacinile mai mult avand nutrienti din abundenta. Or sa-si ramifice radacinile? Bineinteles!

Ca material de umplutura (sau strat de plantare) eu am folosit pietrisul. Se mai pot folosi bilele de ceramica (sunt bile din acelasi material ca tigla clasica – eu le-am cumparat din DEDEMAN).  Fiecare din aceste materiale are avantajele si dezavantajele lui.

descărcare (1) descărcare images

 

Pietrisul este greu si se taseaza binisor, ceea ce face ca plantele sa ‘munceasca’ mai mult pentru a-si dezvolta radacinile. Partea buna este tocmai datorita greutatii acestuia poti pune in el plante care cresc inalte. Pietrisul mai are ca avantaj si faptul ca este usor de procurat si ieftin spre gratuit.

Bilele de ceramica sunt usoare, se lucreaza usor cu ele (poti planta mult mai usor intr-un bazin de cultura umplut cu bile de ceramica decat intr-unu cu pietris) si le poti folosi pentru a planta radacinoase. Nu stiu cat o sa creasca radacinoasele intr-un astfel de sistem, dar merita incercat. Ca dezavantaj principal eu vad pretul. Nu costa enorm, dar daca ai intentia sa-ti faci un bazin de cultura mare intra multe astfel de bile si atunci se simte.

Bazinul asta cuprinde 3 zone.

Aquaponics Secrets[16-34-15]

Zona 1 reprezinta zona de suprafata, zona care trebuie sa fie uscata. Daca apa ajunge aici in mod regulat duce la aparitia algelor (care consuma nutrientii si oxigenul – plus ca o sa produca un miros nu tocmai placut) si ajuta la dezvoltarea unor insecte nedorite.

Zona 2 este zona de lucru, zona in care plantele isi dezvolta radacinile si este zona care beneficiaza din plin de alternanta inundare-secare. Aici raman majoritatea nutrientilor si este zona care se aeriseste cel mai bine ca urmate a procesului de sifonare.

Zona 3 este zona cu umezeala permanenta. Aici se gasesc ramele si grosul depunerilor de nutrienti. In cazul in care exista o problema cu sistemul si se intrerupe circuitul de irigare, aceasta zona va tine umezeala in bazinul de cultura pentru o perioada.

Introduc aici o schita mai buna cu sistemul gandit. Aceasta nu imi apartine, meritele sunt ale autorului.

Aquaponics Secrets[16-33-58]

Dupa cum se poate vedea in schita, in bazinele de cultura se gaseste autosifonul ca parte integranta a acestora. Nu am sa il detaliez aici pentru ca este important si sunt multe de spus despre el. O sa aiba un post dedicat.

Mai jos se vad cateva imagini cu bazinele de plantare din sistemul meu

15 MAI 2012 (15) 29 APRILIE 2012 (14) 29 APRILIE 2012 (11) 29 APRILIE 2012 (2) 24 APRILIE 2012 (2) 19 APRILIE 2012 (6) 02 APRILIE 2012 (3) 02 APRILIE 2012 (8)

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | 2 comentarii

Bazinul de colectare a apei

Desi pot exista sisteme proiactate in asa fel incat sa nu il contina, eu consider ca este o parte importanta in sistemul acvaponic.

Rolul acestuia banuiesc ca este evident. Nu mai insist. Dar pe langa rolul care este evident, acest bazin mai are rol si de a mari volumul de apa pe care il contine sistemul. Un volum mai mare de apa se traduce printr-0 stabilitate marita a sistemului. In primul rand stabilitate termica. Fiind un volum mai mare de apa oscilatiile termice ale acesteia sunt mult mai lente, lasand sificient timp pestilor si plantelor sa se adapteze; tot datorita masei de apa marita, schimbarea PH ului acesteia se face mai greu si este mai usor de urmarit si reglat.

Un alt rol pe care il poate indeplini acest bazin este acela de spatiu de cultura. Da. Asa cum ati citit. Spatiu in care se poate cultiva. In acest bazin pot fi folosite asa numitele ‘floating raft’.

Dar sa vedem in schite cam ce si cum.

bazin colectare apaSchita de mai sus arata cum era sistemul conceput de mine si folosit timp de un an de zile. Se poate vedea ca bazinul de colectare a apei se afla cel mai jos in sistem. In cazul meu a fost pus sub nivelul solului. Am crezut ca daca il bag in pamant o sa ma ajute cumva impotriva inghetului. A ajutat. Nu a inghetat, dar au fost alte locuri unde gheata a facut ce a vrut din sistem. Dar ca sa revin, in schita se poate vedea amplasarea pompei si inca un lucru pe care nu l-am mentionat pina acum, acel cilindru cu gauri pe post de filtru. Cineva ar putea sa ma intrebe la ce foloseste din moment ce bazinele de cultura a plantelor sunt ele insele filtre. Ei bine, din bazinul cu plante, la un moment dat poti avea surpriza sa iti plece bucati de radacini de plante prin sifon si sa ajunga in acest bazin. Si se intampla. Ori radacini de plante in interiorul pompei banuiesc ca nu isi doreste nimeni. Plus ca in acest filtru, mai tarziu, pentru corectarea PH-ului poti adauga linistit coji de oua sau scoici (de apa dulce, evident!).

bazin colectare apa 2In aceasta a doua schita puteti vedea alt tip de bazin de colectare a apei. Acesta este mai putin adanc, dar cu o suprafata mai mare. Dupa cum puteti vedea aici apar asa numitele rafturi plutitoate. In acest mod bazinul poate fi folosit ca spatiu de cultura. O sa revin cu un post dedicat pentru aceste floating raft.

Bazinul din sistemul meu arata cam asa:

CONSTRUCTIE SISTEM (7) CONSTRUCTIE SISTEM (6) CONSTRUCTIE SISTEM (18) CONSTRUCTIE SISTEM (12)

 

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Bazinul pentru pesti

Asta ar fi primul din lista.

Scopul acestuia este de a creste pestii in el (dooh!!).  Conform specialistilor in acvaponica (da, avem si din astia – in Australia) intr-un bazin de 1 mc (ca in cazul meu) pot fi crescuti fara probleme pina la 50 de pesti. Asta cu ideea de a oferi fiecaruia suficient spatiu, plus ca o densitate mai mare ar necesita un flux mai mare al apei, un filtru suplimentar, o oxigenare mai puternica.

Deci, bazinul asta (in sistemul gandit si pus in practica de mine) trebuie sa fie pus la un nivel superior celorlalte pentru a putea folosi gravitatia la udarea bazinelor de plantare a legumelor. In zona Romaniei unde avem anotimpuri, este de preferat ca acest bazin sa fie izolat termic pe exterior (mai putin partea superioara unde este nevoie de acces si de lumina). Aceasta izolare asigura o modificare a temperaturii mult mai lenta (temperatura apei se modifica oricum pentru ca circula in sistem – si nu ai cum sa-l izolezi integral) ceea ce face ca pestii din interior sa ramana activi mai mult timp. Cum pestii sunt motorul intregului sistem, acest lucru este foarte important.

Bazinul acesta, desi se afla cel mai sus ca nivel, este de preferat sa fie ferit de lumina directa a soarelui. Daca soarele bate direct in el exista sanse foarte mari ca aici sa apara alge, iar acest lucru nu este de dorit. In primul rand pentru ca algele consuma mult din nutrientii generati de pesti, nutrienti pe care noi ii vrem in bazinele pentru legume, iar in al doilea rand pentru ca folosesc oxigenul din apa reducand nivelul acestuia, lucru nu foarte fericit pentru pesti. De aceea este bine ca peretii bazinului sa nu fie transparenti, iar luciul apei sa fie protejat cu o plasa de umbrire.

Constructiv bazinul ar trebui sa arate ca in poza urmatoare

bazin pesti schitaIn interiorul bazinului se poate vedea conducta prin care apa pleaca spre bazinul pentru plante. In parte de jos se poate observa o parte orizontala a conductei. Aceasta are in capat un dop, iar orificiile pentru accesul apei in interior sunt facute in partea de jos a acesteia. Desi in schita conducta pare departata de fundul bazinului, in realitate aceasta sta chiar pe fundul bazinului. In ea trebuie sa intre doar apa si cu sedimentele rezultate de la pesti. Pestii e de preferat sa ramana in bazin si nu undeva pe conducta. Tot aceasta conducta este deschisa la capatul superior pentru a evita efectul de sifon.

In partea superioara stanga a bazinului se mai poate observa un orificiu prin care se va face legatura intre bazinul pestilor si cel de colectare a apei. Aceasta legatura se va face la punctul maxim la care apa poate ajunge fara se curga afara din bazin. E de preferat ca sa exista o sita la aceasta gaura, suficient de rara ca sa lase surplusul de apa sa treaca si suficient de deasa ca sa nu lase sa treaca pestii.

Cateva imagini cu bazinul meu.

bazin pesti 1 bazin pesti 2 bazin pesti 3 bazin pesti 4In pozele de mai sus se pot vedea toate cele explicate pe schita. Daca mi-a scapat ceva astept sesizari si intrebari.

Revin

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , | 2 comentarii

Etapa 1 – constructia sistemului

Constructia unui sistem acvaponic cu trei segmente.

Materiale necesare:

-un bazin pentru pesti

-un bazin pentru colectarea apei

-un bazin pentru cultura plantelor

-o pompa pentru circulatia apei

-un sifon pentru bazinul de cultura a plantelor

-tevi si coturi pentru interconectarea bazinelor

-robineti pentru reglarea debitului apei la trecerea din bazinul pestilor catre bazinul de cultura al plantelor

Acesta va fi sistemul de baza de la care vom pleca. Pe parcurs acestui sistem ii vor fi atasate alte module (ca intr-un joc lego) cu functii explicate la timpul potrivit.

Acum ceea ce povestesc o sa semene cu ceea ce am facut deja.

Buuun.

Bazinele mele (cel pentru pesti si cel pentru colectarea apei) sunt doua bazine IBC de 1 m cub recuperate. Nu au fost tocmai potrivite pentru ceea ce am facut (proveneau de la transportul unor chimicale), dar dupa o curatire temeinica s-au dovedit a fi foarte bune.

Bazinele pentru cultura plantelor constau in 5 cadite de plastic pentru amestecat mortar, cumparate de noi.

Pompa de circulatie este o pompa pentru ape uzate de 700w luata de la Dedeman, cu debit de 9000 l/min. dar care era cea mai ieftina (undeva la 1.5 mil vechi).

De la pompa la bazinul cu pesti legatura este facuta printr-o teava cu diametrul de 1 tol (eu am polosit teava pvc si coturi de 32 mm ce se folosesc la instalatiile sanitare la scurgerea apelor menajere).

Intre bazinul de pesti si cele de crestere a plantelor am facut legatura cu teava si coturi din pvc de 50mm cu reductie la 32 de mm la care m-am legat cu teava de ppr de 25 mm. Am facut asta ca sa pot monta robinetii de reglare a debitului.

In bazinele de crestere a plantelor am facut sifoanele (pe care o sa le detaliez la timpul lor)

Sifoanele aveau iesirea intr-o teava din pvc de scurgere de 110 mm, care avea scurgere in bazinul de colectare a apei.

Aici am inchis bucla.

sistem

 

In imaginea de mai sus se poate vedea sistemul in ansamblu. Bazinul alb este bazinul cu pesti, cel albastru este cel de colectare a apei, iar cele dreptunghiulare sunt cele pentru cultura plantelor. schita2

Cam asa arata sistemul functional. In plus fata de ce am mentionat aici mai apare o cutie cu doua prize programabile. Una pentru pompa de circulatie a apei si una pentru o pompa de aer.

In episodul urmator voi detalia fiecare element in parte: rol, forma costructiva, asezare si alte lucruri.

Revin

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | Lasă un comentariu

La sfarsit …

… revin cu inceputul. Se pare ca nu toata lumea care imi viziteaza pagina intelege si ceea ce se gaseste aici. Asa ca am sa o iau de la inceput si o sa incerc sa fac un ‘indrumar’ ca sa-i spun asa.

ACVAPONICA = preocuparea care implica cresterea pestilor si a legumelor intr-un sistem (aproape) inchis.

Sistemul acvaponic in mod simplist este compus dintr-un bazin cu pesti, un bazin in care se cresc legumele (si care are rol de filtru pentru apa), conductele de legatura intre cele doua si un instrument care sa circule apa intre cele doua bazine .

In imaginea urmatoare se poate vedea un sistem simplu.

Aquaponics 1In imagine se pot vedea urmatoarele: cu mov – bazinul pestilor; in interiorul acestuia, cu albastru, se poate vedea pompa care pune apa in circulatie; in dreapta cu bleu se gaseste bazinul de cultura al plantelor. Acesta este umplut cu pietris (cea mai ieftina varianta) sau cu bile de ceramica (bile din material de tigla). In mijlocul bazinului, cu linie intrerupta pe verticala, este reprezentat autosifonul. Acesta este piesa care lasa apa sa se acumuleze in bazin pina la un anumit nivel, dupa care o dreneaza accelerat.

Probleme care pot aparea la sistemul asta simplu:

– daca pompa are debit mare si nu functioneaza intermitent exista riscul ca sifonul sa nu faca fata, apa din bazinul plantelor sa dea pe afara, iar pestii din bazin sa ramana pe uscat;

– daca pompa este de debit redus si functionare continua tot exista riscul ca sa traga pestii pe partea pe unde trage apa, sa se infunde si sa se arda, sau sa nu se arda dar sa iti omoare ceva pesti.

O solutie mai buna consider ca este cea pe care am adoptat-o eu si in care, pe langa cele doua bazine, mai apare inca unul. Acesta se foloseste pentru a capta apa din bazinele plantelor venita prin sifoane. Tot aici este introdusa si pompa de circulatie, pompa ce va lua apa de aici si o va duce in bazinul pestilor.

Bazinul pestilor, in acest caz, este  situat mai sus decat bazinul plantelor. In bazinul pestilor se va monta o scurgere de supraplin prin care apa ajunge in bazinul plantelor.

schita

 

In acesta caz daca pompa baga prea multa apa exista riscul sa iti inunde bazinul cu pesti si sa ti-i scoata din bazin, de aceea este indicat sa mai faci un supraplin aproape de gura bazinului si care sa aiba scurgerea in bazinul de colectare apa. In felul asta bazinul cu pesti nu da pe dinafara, iar cel de colectare apa nu o sa ramana niciodata gol si sa risti sa arzi pompa.

Ma gandesc acum ca am atitea informatii in cap si ca o sa iasa o varza daca continui in felul asta. Am sa ma opresc aici cu generalitatile si o sa intru in detalii pe fiecare parte constituenta. In linii mari o sa ma refer mai mult la sistemul schematizat deasupra, la care o sa mai adaug atunci cand este cazul posibile variante aditionale. M-ar ajuta foarte mult daca la fiecare etapa ati contribui si voi cu intrebari. Asta m-ar ajuta sa raman concentrat si sa adaug lucruri pe care altfel le-as putea omite.

Revin

 

 

Categorii: Acvaponica | Lasă un comentariu

Buuun…..rezumat

Adica am tras linie (nu pe masa, nici pe nas). Sa vedem ce si cum si mai ales de ce.

In primul rand vreau sa mai spun inca o data ca, desi eu am incheiat experimentul si am ajuns la concluzii in mai putin de un an, acvaponia functioneaza. Nivelul la care am facut-o eu a facut sa nu fie foarte productiva (in ceea ce priveste legumele). Ce pretentii poti avea la o suprafata de 3 metri patrati? In plus, ca orice sistem, randamentul este scazut la inceput si pe masura ce intervine echilibrul lucrurile se schimba vizibil. Sistemul acvaponic poate fi privit exact precum un pom: il plantezi, il vezi cum creste, dar trebuie sa treaca cel putin un an, doi ca sa vezi ceva roade. In privinta productivitatii sistemul produce mai repede. In alta privinta pomul sta mai bine, pentru ca este adaptat sezoanelor de la noi. Sistemul acvaponic necesita un interval de temperatura mai restrans, dar oricum peste zero grade celsius (de prederat cu mult peste zero ). Desi sistemul functioneaza atata timp cat apa nu a inghetat, randamentul scade considerabil pe frig, deoarece pestii intra intr-un fel de hibernare. Iar daca pestii (tractorul sistemului) dorm – sistemul doarme.

Deci, ca o adaugare specifica pentru zona Romaniei, trebuie luata foarte serios in calcul temperatura scazuta de pe timpul iernii.  Tot ca o caracteristica specifica zonei noastre, trebuie tinut cont si de hoti. Caci trebuie sa recunoastem ca, desi munca si carnea de porc sunt grele, romanul prefera doar a doua varianta. Si in plus romanii sunt adeptii zicalei „cine-i harnic si munceste , ori e prost, ori nu gandeste”.

Urmatorul sistem o sa fie undeva in camp, departe de orice forma de viata bipeda.  Spun asta pentru ca o forma de viata mi-a mancat ficatii ca ii consum curentul si apa. O alta forma de viata s-a plans ca nu produce suficient. Si pentru ca reusisem sa le dau pe ‘ignore’ pe astea doua, a mai aparut una sau doua, sau cate mortii mamii lor au fost, care au adunat tot ce era ‘fer vechi’ prin curte, inclusiv cordonul de alimentare de la pompa de apa – ca de ‘era cupru’. Asa ca, la urmatoarea locatie proprietarul sistemului, adica yo, o sa se doteze cu una bucata pusca cu sare.  Si daca o sa-i tina carcasa nu au decat sa ma viziteze.

Despre urmatoarea locatie si urmatorul sistem o sa intru in detalii intr-o alta postare. Acolo o sa specific ce modificari or sa apara si de ce.

Pina atunci va las sa faceti comparatie intre pestii pusi in sistem si cei scosi acum.

Photo1009Photo1026Photo1011Photo1024Photo1010Photo1012Photo1025

 

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , | Lasă un comentariu

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.