Articole etichetate cu: salata

A new start

Cam asta este acum. Un nou început. Am repus în funcţiune sistemul acvaponic şi am adăugat primele plante: răsaduri de roşii, de ardei şi de salată. Astea se adaugă la plantele care s-au încăpăţânat să supravieţuiască de anul trecut, şi anume ţelina de frunze şi crăiţele.  Peştii au fost super încântaţi de circulaţia apei, de aerarea acesteia şi de masa pe care au primit-o. I-am hrănit cu iarba raţei vreo două zile pentru ca apoi să le dau câteva boabe de grâu. O să mă gândesc cu ce să le mai diversific dieta, dar pîna una alta sunt hotarât să le măresc efectivul. Din cei de anul trecut au supravieţuit vreo 15. Cinci în bazinul peştilor, pentru că au fost ascunşi aşa bine încât nu i-am zărit la închiderea sistemului, şi cum nu am golit bazinul de toată apa –  ei ştiu cum au supravieţuit , iar zece în bazinul de colectare a apei, pentru că erau prea mici pentru a le face cunoştintă cu tigaia. I-am pus în bazinul de colectare (care e îngropat în pământ) cu speranţa că vor supravieţui. Şi au făcut-o.

Revin zilele următoare cu amănunte şi poze.

Anul acesta o să fac o paralelă între legumele din sistem şi altele crescute în grădină în sistem aproximativ permacultural. Adica, puse pe straturi înălţate cu mulci, dar udate cu sistem de picurare.

Pe lânga astea o să mai adaug o categorie de DIY. Mai multe amănunte la prima postare dedicată subiectului.

Ţineţi aproape dacă vă interează subiectele.

UPDATE.

Așa cum am promis, adaug poze facute azi dimineață.

bazinul 2 ansamblu bazinul 1 bazinul 3 bazinul 5

Reclame
Categorii: Acvaponica, Permacultura | Etichete: , , , , , , , | 2 comentarii

Update la Floating Raft

Se pare ca am tratat superficial subiectul rafturilor plutitoare. Un cititor mi-a scris ca s-a apucat de acvaponica dar ca a suferit un esec. Mi-a scris spunandu-mi ce a facut si m-a intrebat de ce nu i-a mers. In modul asta am aflat si eu ca am uitat sa mentionez anumite lucruri. De aceea vreau sa mentionez ca si reactiile voastre conteaza. Ma ajuta sa aflu ceea ce nu stiu si sa va transmit ceea ce stiu, fara a mai omite lucruri.

Dar ca sa revin. Vorbeam de rafturile plutitoare.

O varianta si cea mai simpla consta intr-un bazin in care se intampla tot. Acolo se pun pestii, si tot acolo se baga si raftul plutitor. O schita simpla ar arata cam asa:

sistem simplu   Cu albastru e reprezentata apa, cu verde salatele, cu maro polistirenul si paharele  cu hydroton. Cu linie punctata este desenata o plasa care acopera toata suprafata apei sub nivelul de crestere al radacinilor salatei.

Un sistem  de genul asta ar putea functiona, desi nu l-am testat. O sa imi dau cu presupusul. In primul polistirenul nu trebuie sa acopere toata suprafata bazinului. Este nevoie de o portiune libera prin care sa poti hrani pestii si prin care sa introduci furtunele pompei de aer. Desi nu este reprezentata in schita, sistemul asta necesita o pompa de aer pentru oxigenarea apei. La celelalte sisteme unde apa este pusa in circulatie oxigenarea se poate face si fara pompa, dar aici apa este statica.  Daca argumentati ca nu este necesar acel spatiu liber, si ca se poate ridica polistirenul pentru a hrani pestii, nu am ce sa spun contra. Doar ca e posibil sa fie deranjate plantele.

Placa de polistiren sustine paharele cu hydroton in care sunt plantate salatele. Plasa de dedesubt are rolul de a opri pestii sa manance radacinile salatei.

Un alt lucru de mentionat, care este comun rafturilor plutitoare, este materialul in care se planteaza.  Acum eu am incercat doua variante. In prima varianta am plantat semintele de salata in vermiculita, iar cand au aparut rasadurile le-am mutat in pahare cu hidroton. Cineva poate comenta ca nu a vazut un raft plutitor facut de mine. Ei bine nu am facut un raft plutitor, dar am plantat salata cam in aceleasi conditii in tevile acelea de pvc. Se pot vedea in poze  atat tevile, cat si rezultatul. Al doilea mod ar fi sa umpli paharul cu hydroton, iar in centrul paharului sa faci un mic gol in care sa pui o lingura de vermiculita sau pamant, in care bagi semintele. In felul asta semintele au in ce sa incolteasca si nici nu mai e nevoie sa le muti ulterior.

Un alt lucru de retinut, ceea ce explic eu aici este un sistem acvaponic. Pestii introdusi in sistem sunt bagati cu ideea de a fi crescuti si mancati.  Daca vreti sa bagati pesti ornamentali e posibil sa necesite incalzirea apei, sau diverse tratamente. Plantele e posibil sa nu se bucure de apa calda sau de tratamentele speciale pe care le cer pestii, desi au parte de ele. Nu cred ca aveti nevoie de asa ceva. Daca vreti pesti ornamentali ocupati-va de acvarii.

Alt lucru de mentionat. Introducerea pestilor in bazin NU se face direct. Ei au nevoie sa fie obisnuiti treptat cu diferenta de temparetura si de ph a apei in care urmeaza sa fie bagati. Cum se face asta? Pai in apa in care sunt adusi se introduce apa din bazinul in care urmeaza sa fie mutati. Cate putina. O cana la doua, trei minute. Dupa cinci, sase cani sunt pregatiti sa fie mutati. Daca nu luati in calcul lucrurile astea e posibil sa pierdeti pestii. Sau o parte din ei.

Cam atit. Cu cat intrebati mai mult, cu atit voi posta mai multe articole care sa lamureasca necunoscutele.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Floating raft

Practic este vorba tot de bazin de cultura a plantelor. Un altfel de bazin. Daca in postul trecut am vazut cum arata un bazin de cultura cu pietris sau hydroton, azi vom vedea cum arata un bazin de cultura cu apa. Daca bazinele prezentate anterior folosesc ciclul de udare – secare, bazinul din prezentarea de azi va avea apa in permanenta pina la un anumit nivel.

Ca idee bazinul poate arata ca in exemplele urmatoare

sistem floating raft comparision with RAS_640 DSC_0042 floating-raft frsystem41 frsystem51 13 IUNIE 2012 (7) 7 MAI 2012 (9)

Bazinul practic reprezinta o cuva in care se gasesete apa si care intr-o parte primeste apa de la pesti,  iar in partea cealalta are un orificiu de scurgere prin care surplusul de apa paraseste bazinul. Practic nivelul apei din acest bazin ramane tot timpul constant. La suprafata apei sunt asezate foi din polistiren prevazute cu gauri pentru paharele de cultura.  Aceste foi plutesc deasupra apei mentinand planta la suprafata, in timp ce radacinile plantei se gasesc scufundate in lichid. In gaurile polistirenului se pun pahare din plastic cu gauri pentru a permite radacinilor plantei sa se dezvolte. Paharul se umple cu bile ceramice (hydroton) pentru fixarea plantei pina ce radacinile acesteia trec de pahar.

Daca se folosesc rasaduri, acestea se pun direct in hydroton. Daca se pun seminte, atunci jumatatea de jos a paharului se pune cu hydroton, iar cea de sus cu vermiculita sau perlita.

Paharele nu trebuie sa fie speciale, putand fi facute practic din orice pahar de plastic, atata timp cat gaurile din polistiren sunt facute pe dimensiunea lor. Ele pot arata cam asa:

frsystem61 02 APRILIE 2012 (7) 30 MAI 2012 (12) RASADURI (17) Photo0256 Photo0257 Photo0272 Photo0276 Photo0355 RASADURI (14)

In modul asta de plantare gama de legume care se poate cultiva este mai restransa, in primul rand pentru ca nu toate plantele suporta nivelul asta de umiditate. Cel mai bine sa pare ca se preteaza salatele pentru modul asta de cultivare.

Ce trebuie retinut in cazul acesta este ca necesita un filtru pentru apa inainte de intrarea  acesteia in bazin. Nu este vorba de filtrele din comert, ci pur si simplu un filtru gen burete care sa opreasca particulele mai mari de nutrienti. Daca nu exista acest filtru, plantele vor avea de suferit deoarece nutrientii se vor fixa pe radacina plantei si nu ii va permite sa absoarba oxigenul din apa, acest lucru incetinindu-le dezvoltarea.

Tot aici mai trebuie mentionat ca suprafata apei trebuie acoperita in totalitate cu polistiren pentru a preintampina aparitia algelor.

O salata plantata in astfel de bazin arata cam asa:

18 IUNIE 2012 (8)

Tehnica asta de cultivare se aseamana cu cea NFT din hidroponica, diferentele fiind relativ mici (NFT = nutrient film technique).

Despre NFT voi vorbi intr-un post viitor.

Pina la urmatorul post va astept cu intrebari si comentarii la rubrica … comentarii.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Flower power

Adica o sa postez ceva flori ‘de acvaponica’ (asta ca sa sune mai cool).

Da mai lume draga, am mai facut cate ceva … poze. Si desene.  Le postez mai jos. Dar, ca sa-mi pastrez stilul traditional, desenul nu este terminat. Exact ca la programele versiune trial. Egzista doar ca sa starneasca interesul. Glumesc. Atata am apucat sa fac aseara, dar din cauza ca sunt foarte mandru de inceput, m-am hotarat sa ma laud!

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Lamuriri

Ma bucur ca nu sunt singurul care citeste blogul de fata, dar se pare ca atunci cand scriu nu reusesc sa-mi astern toate gandurile si multe dintre ele, unele importante, raman nespuse.

Deci, sa incerc sa le pun in ordine.

Ce este acvaponica? Acvaponica (in definitia mea) este activitatea care foloseste pestii pentru cresterea plantelor. Practic acvaponica poate transforma un pasionat de acvaristica in legumicultor fara eforturi suplimentare facand exact acvaristica.

Practic cum sta toata treaba.

Sa presupunem ca vrei sa cresti ceva legume acasa (ceea ce fac eu) si esti o persoana imprastiata (ca mine).  Ai variante: sapi pamantul, plantezi, uzi. Sau faci un sistem acvaponic : faci instalatia, cureti pietrisul, adaugi plantele si apa, programezi pompele si, daca ai pesti in sistem, ii hranesti. Pare complicat? 😀

De ce acvaponie? In primul rand pentru ca poti obtine si peste si legume (si nu numai) in acelasi timp si cu efort redus; pentru ca produsele obtinute in acest sistem sunt bio, eco sau cum vrei sa le mai spui; pentru ca dezvoltarea plantelor in pietris este mult mai buna – nutrienti in permanenta, oxigen din belsug, spatii in care se poate dezvolta radacina (vorbesc de plantele de suprafata, nu de radacinoase); pentru ca ai cheltuieli de intretinere reduse; pentru ca o poti face oriunde. Si mai pot continua.

In sistem ‘clasic’ de agricultura daca nu sapi nu faci productie; daca nu uzi nu faci productie; daca nu inlaturi buruienile nu faci productie. Cam multi de ‘daca’, nu credeti? Pai in acvaponie nu sapi; udatul se face automat; buruieni?! doar daca le plantezi cu mana ta.

Ca sa revin la sistem, cineva ma intreba ce poti planta in acvaponie. Raspunsul meu este: orice! Eu, in spatiu limitat pe care il am, am plantat rosii, salata, castraveti, ciusca, ceapa, mazare, condurul doamnei, garoafe si alte plate (nu mai stiu ce pentru ca nu am tinut o evidenta cand am pus rasadurile).

Am pierdut firul gandurilor asa ca  ma pregatesc sa inchei. Mai adaug cateva observatii.

Salata pe care am taiat-o la suprafata a inceput sa creasca din nou. Pontul pe care l-am primit de la un vecin a fost bun.

Mazarea a inceput sa faca pastai. Una din plante am vaduvit-o de primele flori. Un alt pont de la un prieten. Daca este bun o sa vi-l spun.

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | 3 comentarii

Share

Adica imparte.

Impart informatii despre sistemul meu acvaponic, constructie, evolutie, rezultate, probleme. Pina acum m-am limitat doar la atit. Mai exact pina ieri. Ieri m-am intalnit cu un vehement contestatar al ideii mele. In iarna imi spunea  sa o anunt (e o ea)  cand o sa-mi creasca salata in pietris, ca sa poata sa-si aduca caii verzi de pe pereti sa o pasca.  Bine ca nu a zis ca o sa vada salata de la mine din sistem la pastele cailor, ca ar fi insemnat ca acel eveniment sa fie sarbatorit incepind de anul asta pe 23 aprilie.

Concluzii partiale:

– am consumat salata din pietris – NU are gust de peste!

– am impartit salata cu vecinii (+1 stamina)

– am mai introdus 17 pesti in sistem. Colegul asta al meu e greu de oprit. L-am convins greu sa pescuiasca, dar acum imi suprapopuleaza bazinul. Hmm, cred ca ar fi timpul sa ma extind.

Mai jos, ca de obicei poze.

P.S. Salata poate parea mai mica pentru ca… este mai mica. O parte din ea am ‘cobilit-o’.

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , | 4 comentarii

Cainii latra, dricu merge

Cam asa este situatie in acvaponica aplicata de mine. Mai concret, pestii au fost introdusi pachete, pachete, si se retrag pe rand. Adica a mai murit unu. Deja sunt 5, toti din cei cumparati de la magazinul de pescuit. Ultimii doi decedati nu au prezentat urme de muscaturi sau alte alea. Cauza decesului? Mortii „stie da’ nu vrea sa spuna”.

Unul din amici mi-a spus ca este posibil sa se fi imbolnavit in timpul transferului din bazinul magazinului in punga, sau la transferul din punga in bazinul meu. El zice ca a vazut la TV pe un canal dedicat pescuitului ca pestii la contactul cu mana (palma) pescarului risca sa ia oarece germeni care ii imbolnavesc, boala manifestata in general prin caderea solzilor. E posibil ca sa fie valabila aceasta afirmatie si in cazul deceselor amintite.

Pina una alta, sunt destui supravietuitori (8 carasi cat palma, si 15 mici) care fac sistemul sa functioneze;  si asta se vede la plante.

Take a look

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , | Lasă un comentariu

Sistem la inceput

Am spus sistem la inceput, deoarece abia acum pot afirma ca ceea ce am construit este un sistem. Acum contine si pesti si plante.

Ca o noutate, in ziua de vineri am verificat apa (PH, NO3, NO2) si treaba pare OK. Relativ. PH ul era undeva in jur de 7, ceea ce e bine, nitratii au ajuns la 100, nitritii pe la 0,3.  Nu arata extraordinar, dar e bine pentru inceput. Ce nu am facut este un test de amonia. Pina fac rost de bani pentru un test kit pestii nu au decat sa se descurce cum pot. Apropo de pesti, tot vineri am mai introdus in sistem 20 de carasei (din spusele vanzatoarei). Totusi se pare ca in astia 20 unul nu era caras. Dovada stau cei trei pesti morti pe care i-am gasit in decurs de 2 zile cu aripile mancate.

Si ca sa nu ma plictisesc, pe langa problema cu pestii, se pare ca mai am o problema cu lipsa Fe din sistem.

Cam atat. O sa revin cu amanunte pe masura ce rezolv din probleme.

P.S.  Era mai bine daca mai facea cineva ceea ce fac eu si aveam cu cine sa mai fac schimb de idei.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , | Lasă un comentariu

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.