Articole etichetate cu: legume

Căldură…mare

Dap. A venit vara. Și căldura mare, căci marea nu vine. Trebuie să mergi tu la ea. ”Marea te cheamă la ea…bla, bla” – era un cântec.

Eu, fiind la mare, mă bucur de soare…  pentru că am terminat (în sfârșit!) uscătorul solar de legume-fructe.

Povestea lui e scurtă ca și consistență, dar luuungă ca perioadă de realizare.

Totul a început cu o bere la cutie. După ce am mutat berea din cutie în dovleac, am rămas cu o cutie de aluminiu goală și o poftă crescută de stat pe gânduri. Din combinația celor două au ieșit mai multe idei, dar s-au materializat doar două: șindrila și uscătorul.

Acum că am terminat urcătorul pot savura liniștit o bere pentru a mă recompensa pentru efort. Dar iar o să rămân cu o cutie goală…. the show must go on!

Postez aici imagini cu ”meștereala” mea, dar pentru informații constructive și mai complete, și cu mai mult simț de răspundere am să vă pun o legătură de pe youtube.

Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg

 

 

Asta e linkul de care vorbeam http://www.youtube.com/watch?v=7B2DGXPOk4Q

Reclame
Categorii: dyi | Etichete: , , , , , , , , , , | 14 comentarii

Cere-ți și ți se va da!

Sună aiurea titlul, dar ăsta e adevărul. Am început să cred tot mai mult în faptul că nu există coincidențe și nici lucruri care să se întâmple fără motiv. E suficient să ai nevoie de o soluție, să cauți o rezolvare, și să nu îi dai de cap, iar după ce renunți la căutarea unei soluții aceasta să te lovească pur și simplu. Acum mă refer strict doar la problema mea legată de pompa de apă acționată oricum numai electric nu. Și am fost mult timp blocat pe găsirea unei soluții de acționare a pompei electrice, când de fapt, eu aveam nevoie de acționarea apei. Subconștient eram blocat/legat de  pompă. A fost nevoie să renunț momentan la găsirea unei soluții pentru ca să descopăr azi că soluția e mai simplă decât credeam. Un instalator bătrân, cu țigla rară (așa spune lumea), mi-a arătat că dacă ai gravitație și minte creață, ai tot ce îți trebuie. Eu am gravitație… deci nu am tot ce îmi trebuie. Am să merg să vad cu ochii mei ideea pusă în practică, după care o să încerc să o reproduc. O să găsiți aici toate detaliile constructive.

Deocamdată am să vă arăt ce am făcut în perioada asta în care nu am mai dat nici un semn de viață. Am spus că o să merg în paralel cu două moduri de cultură a legumelor: acvaponică și permacultură.  Până una alta sunt în grafic. Am ceva restanțe la partea acvaponică, în sensul că sistemul încă se găsește în regim de avarie (practic nu funcționează). În schimb am compensat la partea de permacultură. Am plantat ridichi, pe care o să le vedeți înflorite, roșii, ceapă, usturoi, ardei, și recent, capșuni și castraveți. Cea mai mare parte a celor înșirate aici sunt plantate pe două ”morminte” cum le-au denumit socrii mei.

”Mormintele” nu le-am făcut în stil clasic, adică săpat 2 m scos pământ, adăugat cutia cu ”îngrășământ” cu martori și toate cele. Am preferat o altă metodă: am luat cartoane, le-am întins pe două șiruri – în sensul că am pus un șir, am lăsat în lateral un spațiu liber egal ca lățime cu șirul de cartoane, apoi am adăugat al doilea șir de cartoane. Am pus mâna pe cazma, și ce săpam din zona neacoperită puneam peste cartoane. Cartoanele din descrierea precedentă au fost folosite în bucăți mari. În spațiul dintre ”morminte” a rămas șanț. Aici am pus cartoane mărunțite.

Peste movile am urmat sfaturile găsite pe ici pe colo și am adăugat paie pe post de mulci – speram eu. Rezultatul a fost că paiele au degenerat în crescătorie de melci. Dacă eram înțărcat la consumul de melci uitam de permacultură. Am avut norocul totuși să fiu mai în formă decât melcii și să pot aplica ceea ce am exersat destoinic în copilărie – aruncatul cu pietre (cu melci în cazul ăsta).  Legumicultură, protecția vietăților și body building la pachet.

Din tot stufărișul ăla din poze, am udat doar roșiile și ardeii prin metoda japoneză consacrată: iacana-nacana. Ceapa, usturoiul și ridichiile au văzut apă doar la ploaie și sub formă de rouă.

Dacă nu era suficient ceea ce am făcut deja, am mai adăugat cartoane mărunțite pe lângă răsaduri (pe post de mulci) peste care am considerat că ar fi bun și ceva rumeguș. Asta cu rumegușul mi se trage de la pomi. Le-am pus din iarna rumeguș la bază, iar acum în primăvara au părut  foarte mulțumiți – părerea mea.

Dar cam atât că vă ia somnul înainte să vedeți pozele.

Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Perma (16) Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg Jpeg

Deci, asta nu e tot. În poze se mai vede o spirală de condimente neterminată. O să revin.

P.S.  Titlul nu e scris greșit.

Last edit

La cererea expresă a unui cititor adaug o fotografie pentru lămuriri. Știu ca o imagine vorbește cât o mie de cuvinte…. așa că dacă și acum există nelămuriri…. mai caut imagini.

Jpeg

Categorii: Acvaponica, Permacultura | Etichete: , , , , , , , , , | 17 comentarii

Floating raft

Practic este vorba tot de bazin de cultura a plantelor. Un altfel de bazin. Daca in postul trecut am vazut cum arata un bazin de cultura cu pietris sau hydroton, azi vom vedea cum arata un bazin de cultura cu apa. Daca bazinele prezentate anterior folosesc ciclul de udare – secare, bazinul din prezentarea de azi va avea apa in permanenta pina la un anumit nivel.

Ca idee bazinul poate arata ca in exemplele urmatoare

sistem floating raft comparision with RAS_640 DSC_0042 floating-raft frsystem41 frsystem51 13 IUNIE 2012 (7) 7 MAI 2012 (9)

Bazinul practic reprezinta o cuva in care se gasesete apa si care intr-o parte primeste apa de la pesti,  iar in partea cealalta are un orificiu de scurgere prin care surplusul de apa paraseste bazinul. Practic nivelul apei din acest bazin ramane tot timpul constant. La suprafata apei sunt asezate foi din polistiren prevazute cu gauri pentru paharele de cultura.  Aceste foi plutesc deasupra apei mentinand planta la suprafata, in timp ce radacinile plantei se gasesc scufundate in lichid. In gaurile polistirenului se pun pahare din plastic cu gauri pentru a permite radacinilor plantei sa se dezvolte. Paharul se umple cu bile ceramice (hydroton) pentru fixarea plantei pina ce radacinile acesteia trec de pahar.

Daca se folosesc rasaduri, acestea se pun direct in hydroton. Daca se pun seminte, atunci jumatatea de jos a paharului se pune cu hydroton, iar cea de sus cu vermiculita sau perlita.

Paharele nu trebuie sa fie speciale, putand fi facute practic din orice pahar de plastic, atata timp cat gaurile din polistiren sunt facute pe dimensiunea lor. Ele pot arata cam asa:

frsystem61 02 APRILIE 2012 (7) 30 MAI 2012 (12) RASADURI (17) Photo0256 Photo0257 Photo0272 Photo0276 Photo0355 RASADURI (14)

In modul asta de plantare gama de legume care se poate cultiva este mai restransa, in primul rand pentru ca nu toate plantele suporta nivelul asta de umiditate. Cel mai bine sa pare ca se preteaza salatele pentru modul asta de cultivare.

Ce trebuie retinut in cazul acesta este ca necesita un filtru pentru apa inainte de intrarea  acesteia in bazin. Nu este vorba de filtrele din comert, ci pur si simplu un filtru gen burete care sa opreasca particulele mai mari de nutrienti. Daca nu exista acest filtru, plantele vor avea de suferit deoarece nutrientii se vor fixa pe radacina plantei si nu ii va permite sa absoarba oxigenul din apa, acest lucru incetinindu-le dezvoltarea.

Tot aici mai trebuie mentionat ca suprafata apei trebuie acoperita in totalitate cu polistiren pentru a preintampina aparitia algelor.

O salata plantata in astfel de bazin arata cam asa:

18 IUNIE 2012 (8)

Tehnica asta de cultivare se aseamana cu cea NFT din hidroponica, diferentele fiind relativ mici (NFT = nutrient film technique).

Despre NFT voi vorbi intr-un post viitor.

Pina la urmatorul post va astept cu intrebari si comentarii la rubrica … comentarii.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Bazinul pentru cultura plantelor

Acest bazin, din punct de vedere acvaristic nu este altceva decat un filtru pentru acvariu. Din punct de vedere acvaponic este yang-ul sistemului. Fara el pestii nu ar supravietui, si nici el nu ar produce nimic fara ajutorul pestilor.

Deci, sa trecem la treaba.

Bazinul pentru cultura poate avea aproape orice forma cu conditia ca adancimea sa fie de minim 30 de cm. De ce? Pentru ca la o adancime mai mica bazinul se umple repede, sifoneaza repede, iar masa de pietris este prea mica pentru o buna filtrarea a apei. Plus ca la adincime mai mica autosifonul nu mai lucreaza.

Exemple de modele constructive

beds and tanks from other end 11-7-10 _IGP2956 %28800x536%29 3-ft-gb-greenhouse 3IkqWh 4 growbeds full of gravel%2C others ready and waiting for gravel SONY DSC 100_0428 114_1495 120_2004 All 10 grow beds finished %28Medium%29 AP Stage 3 Progress 036 %28Medium%29

 

De asemenea, o adancime mare a bazinului nu se justifica (doar daca intentionezi sa plantezi pomi sau arbusti).  Cu cat este bazinul mai adanc cu atat mai mult pietris e necesar pentru umplere, asta in conditiile in care legumele nu prea isi duc radacina mult in jos. Cel putin din ce am plantat eu. Oricum, in partea de jos a bazinului va exista intotdeauna o zona de cativa centimetri in care apa va fi prezenta in permanenta, asa ca plantele nu au nevoie sa-si extinda radacinile mai mult avand nutrienti din abundenta. Or sa-si ramifice radacinile? Bineinteles!

Ca material de umplutura (sau strat de plantare) eu am folosit pietrisul. Se mai pot folosi bilele de ceramica (sunt bile din acelasi material ca tigla clasica – eu le-am cumparat din DEDEMAN).  Fiecare din aceste materiale are avantajele si dezavantajele lui.

descărcare (1) descărcare images

 

Pietrisul este greu si se taseaza binisor, ceea ce face ca plantele sa ‘munceasca’ mai mult pentru a-si dezvolta radacinile. Partea buna este tocmai datorita greutatii acestuia poti pune in el plante care cresc inalte. Pietrisul mai are ca avantaj si faptul ca este usor de procurat si ieftin spre gratuit.

Bilele de ceramica sunt usoare, se lucreaza usor cu ele (poti planta mult mai usor intr-un bazin de cultura umplut cu bile de ceramica decat intr-unu cu pietris) si le poti folosi pentru a planta radacinoase. Nu stiu cat o sa creasca radacinoasele intr-un astfel de sistem, dar merita incercat. Ca dezavantaj principal eu vad pretul. Nu costa enorm, dar daca ai intentia sa-ti faci un bazin de cultura mare intra multe astfel de bile si atunci se simte.

Bazinul asta cuprinde 3 zone.

Aquaponics Secrets[16-34-15]

Zona 1 reprezinta zona de suprafata, zona care trebuie sa fie uscata. Daca apa ajunge aici in mod regulat duce la aparitia algelor (care consuma nutrientii si oxigenul – plus ca o sa produca un miros nu tocmai placut) si ajuta la dezvoltarea unor insecte nedorite.

Zona 2 este zona de lucru, zona in care plantele isi dezvolta radacinile si este zona care beneficiaza din plin de alternanta inundare-secare. Aici raman majoritatea nutrientilor si este zona care se aeriseste cel mai bine ca urmate a procesului de sifonare.

Zona 3 este zona cu umezeala permanenta. Aici se gasesc ramele si grosul depunerilor de nutrienti. In cazul in care exista o problema cu sistemul si se intrerupe circuitul de irigare, aceasta zona va tine umezeala in bazinul de cultura pentru o perioada.

Introduc aici o schita mai buna cu sistemul gandit. Aceasta nu imi apartine, meritele sunt ale autorului.

Aquaponics Secrets[16-33-58]

Dupa cum se poate vedea in schita, in bazinele de cultura se gaseste autosifonul ca parte integranta a acestora. Nu am sa il detaliez aici pentru ca este important si sunt multe de spus despre el. O sa aiba un post dedicat.

Mai jos se vad cateva imagini cu bazinele de plantare din sistemul meu

15 MAI 2012 (15) 29 APRILIE 2012 (14) 29 APRILIE 2012 (11) 29 APRILIE 2012 (2) 24 APRILIE 2012 (2) 19 APRILIE 2012 (6) 02 APRILIE 2012 (3) 02 APRILIE 2012 (8)

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | 2 comentarii

Diferente

Exact ca in jocurile acelea de atentie, astazi va supun spre studiere pozele de ieri, cu mici diferente. Sper sa va placa.

P.S. Unele poze nu apar printre cele postate ieri. Sunt doar niste rosii plantate permaculturist si ignorate in acelasi mod de la plantare.

Categorii: Acvaponica, Permacultura | Etichete: , , , , , | 2 comentarii

File de jurnal

Blogul asta incepe sa semene (daca n-a fost gandit de la bun inceput asa) cu un jurnal ‘pa linie’.  Adica, jurnalul asta, e un mod de a vorbi cu nimeni (peretii in cazul clasic) si de a te asculta cineva. In caz normal, in lumea normala, vorbesti cu multi si de obicei nu te asculta nimeni. Am ajuns in situatia ca, daca vrei sa trimiti un mesaj cu confirmare de primire, sa-l pui pe facebook. (nu ma cautati pe facebook, caci nu mai sunt acolo – lucru deloc simplu!).

Dar ‘sa trecem la treaba!’ (citat din aia care ‘au talent’).

Nu am mai scris de ceva vreme caci iarba nu creste atat de repede (legumele nici atat) si lenea nu m-a lasat sa mai fac ceva adaugiri sistemului. Asa ca philosophae se gaseste destula prin alte locuri.

Acum, in schimb, au aparut ceva noutati. Prima ar fi ca au inflorit multe plante (raportate la numarul existent in instalatie) si arata super. Mai ales ca multe flori vin nu numai cu aspect fain, dar si cu promisiuni faine (o sa vedeti in poze).

Am incercat sa mai adaug ceva plante, caci le-am rarit cam tare, si, in ideea asta, am pus alte rasaduri: de ardei, de rosii, de gogosari, de vinete ….

Din cauza temperaturilor foarte ridicate am deschis solarul pe lateral si in felul asta am asigurat o ventilatie mai buna. Asta-i partea pozitiva. Dar, vedeti voi, exista si o parte negativa: de cand am deschis solarul a inceput traficul pisicilor prin zona. Foarte prin zona. Una cred ca a incercat sa-si adauge produsul intern brut alaturi de rasadurile mele. Rezultatul a fost ‘politic’ – samanta de scandal.

Apai io am incercat sa nu fertilizez, da daca ajutoarele fertilizeaza fara stirea mea, amu io cu ce sunt de vina?! 😀

In partea de permacultura pot sa spun ca am mai adaugat 2 scanduri la cartofi plus pamantul si mulciul aferent.

Gata cu vorbele, ca poate nu tot omul e dispus sa citeasca scrisu’. Hai cu pozili!

Categorii: Acvaponica, Permacultura | Etichete: , , , , , , , , | 8 comentarii

Plante

Acum o sa insir o serie de poze cu plantele pe care le-am cultivat in sistem acvaponic. Ca sa ma laud. Si ca sa vada tot romanu care imi viziteaza blogu’  ce se poate face in acvaponie. (Pauza pentru ca m-am umflat in pene de nu mai pot respira!).

Ideea este ca cineva mi-a spus ca sistemul are limitari in ceea ce priveste plantele. Adica nu poti pune orice. Acum eu mi-am pus in cap sa plantez tot ce se poate planta. Cu timpul. Spatiul de plantare limitat ma face sa ma misc greu.

Deci, am plantat leustean, marar, patrunjel, salata, mazare, fasole, garoafe, craite, banuti, ciusca, rosii, ceapa, castraveti, capsuni, RIDICHI, floarea soarelui si altele. E posibil sa-mi fi scapat cateva. Nu am incercat sa plantez cartofi in sistem acvaponic, dar am facut-o in stil permacultuist. Si cresc.

Si tot la capitolul permacultura as mai adauga iasomia. 🙂

P.S. Unele plante apar in pozele postate anterior, asa ca am considerat ca nu mi este cazul sa le incarc inca o data.

Categorii: Acvaponica, Permacultura | Etichete: , , , , | Lasă un comentariu

Lamuriri

Ma bucur ca nu sunt singurul care citeste blogul de fata, dar se pare ca atunci cand scriu nu reusesc sa-mi astern toate gandurile si multe dintre ele, unele importante, raman nespuse.

Deci, sa incerc sa le pun in ordine.

Ce este acvaponica? Acvaponica (in definitia mea) este activitatea care foloseste pestii pentru cresterea plantelor. Practic acvaponica poate transforma un pasionat de acvaristica in legumicultor fara eforturi suplimentare facand exact acvaristica.

Practic cum sta toata treaba.

Sa presupunem ca vrei sa cresti ceva legume acasa (ceea ce fac eu) si esti o persoana imprastiata (ca mine).  Ai variante: sapi pamantul, plantezi, uzi. Sau faci un sistem acvaponic : faci instalatia, cureti pietrisul, adaugi plantele si apa, programezi pompele si, daca ai pesti in sistem, ii hranesti. Pare complicat? 😀

De ce acvaponie? In primul rand pentru ca poti obtine si peste si legume (si nu numai) in acelasi timp si cu efort redus; pentru ca produsele obtinute in acest sistem sunt bio, eco sau cum vrei sa le mai spui; pentru ca dezvoltarea plantelor in pietris este mult mai buna – nutrienti in permanenta, oxigen din belsug, spatii in care se poate dezvolta radacina (vorbesc de plantele de suprafata, nu de radacinoase); pentru ca ai cheltuieli de intretinere reduse; pentru ca o poti face oriunde. Si mai pot continua.

In sistem ‘clasic’ de agricultura daca nu sapi nu faci productie; daca nu uzi nu faci productie; daca nu inlaturi buruienile nu faci productie. Cam multi de ‘daca’, nu credeti? Pai in acvaponie nu sapi; udatul se face automat; buruieni?! doar daca le plantezi cu mana ta.

Ca sa revin la sistem, cineva ma intreba ce poti planta in acvaponie. Raspunsul meu este: orice! Eu, in spatiu limitat pe care il am, am plantat rosii, salata, castraveti, ciusca, ceapa, mazare, condurul doamnei, garoafe si alte plate (nu mai stiu ce pentru ca nu am tinut o evidenta cand am pus rasadurile).

Am pierdut firul gandurilor asa ca  ma pregatesc sa inchei. Mai adaug cateva observatii.

Salata pe care am taiat-o la suprafata a inceput sa creasca din nou. Pontul pe care l-am primit de la un vecin a fost bun.

Mazarea a inceput sa faca pastai. Una din plante am vaduvit-o de primele flori. Un alt pont de la un prieten. Daca este bun o sa vi-l spun.

 

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | 3 comentarii

Cainii latra, dricu merge

Cam asa este situatie in acvaponica aplicata de mine. Mai concret, pestii au fost introdusi pachete, pachete, si se retrag pe rand. Adica a mai murit unu. Deja sunt 5, toti din cei cumparati de la magazinul de pescuit. Ultimii doi decedati nu au prezentat urme de muscaturi sau alte alea. Cauza decesului? Mortii „stie da’ nu vrea sa spuna”.

Unul din amici mi-a spus ca este posibil sa se fi imbolnavit in timpul transferului din bazinul magazinului in punga, sau la transferul din punga in bazinul meu. El zice ca a vazut la TV pe un canal dedicat pescuitului ca pestii la contactul cu mana (palma) pescarului risca sa ia oarece germeni care ii imbolnavesc, boala manifestata in general prin caderea solzilor. E posibil ca sa fie valabila aceasta afirmatie si in cazul deceselor amintite.

Pina una alta, sunt destui supravietuitori (8 carasi cat palma, si 15 mici) care fac sistemul sa functioneze;  si asta se vede la plante.

Take a look

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , | Lasă un comentariu

Sistem la inceput

Am spus sistem la inceput, deoarece abia acum pot afirma ca ceea ce am construit este un sistem. Acum contine si pesti si plante.

Ca o noutate, in ziua de vineri am verificat apa (PH, NO3, NO2) si treaba pare OK. Relativ. PH ul era undeva in jur de 7, ceea ce e bine, nitratii au ajuns la 100, nitritii pe la 0,3.  Nu arata extraordinar, dar e bine pentru inceput. Ce nu am facut este un test de amonia. Pina fac rost de bani pentru un test kit pestii nu au decat sa se descurce cum pot. Apropo de pesti, tot vineri am mai introdus in sistem 20 de carasei (din spusele vanzatoarei). Totusi se pare ca in astia 20 unul nu era caras. Dovada stau cei trei pesti morti pe care i-am gasit in decurs de 2 zile cu aripile mancate.

Si ca sa nu ma plictisesc, pe langa problema cu pestii, se pare ca mai am o problema cu lipsa Fe din sistem.

Cam atat. O sa revin cu amanunte pe masura ce rezolv din probleme.

P.S.  Era mai bine daca mai facea cineva ceea ce fac eu si aveam cu cine sa mai fac schimb de idei.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , | Lasă un comentariu

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.