Savana…..fără teflon

Neavând ce să mai pun nou până când uscătorul de legume fructe va fi gata, am decis să mai adaug ceva poze cu savana.

Partea de acvaponică își așteaptă în continuare pompa de apă. Am ajuns la versiunea 3 și tot nu funcționează bine. Revin cu amănunte când va fi cazul.

Cand poarta e deschisa…

…sunt unii care sar gardul. Iar atunci cand e inchisa, cei mai multi sar gardul. Asa ca in postarea de azi am sa ma ocup de … garduri! (Oarecum si afectat de faptul ca unii mi-au sarit gardul in curte cu mana goala, si in afara curtii cu carca plina – din pacate nu de ciomage). Deci nu orice fel de gard, ci unul viu. Unul care poate fi sarit, dar care se va face simtit in … pielea celui care-l sare. Este vorba despre un gard viu facut din gladita (aka salcam boieresc, aka…).

Adica asta.

Acum ca am vazut care este subiectul, sa trecem la partea de CUM.

Pai, prima si cea mai simpla varianta este aceea de a cumpara puietul si de a-l planta pe locul dorit. Ca o paranteza, banuiesc ca v-ati prins deja ca nu sunt adeptul sportului de a cumpara una alta si ca prefer sa mi le fac singur (cand muncesti 10 -11 ore pe zi pentru bani, nu prea iti vine sa ii arunci pe orice). Distanta de plantare intre puieti poate incepe de la 30 de cm.

Modul de plantare a gardului in sine nu necesita cunostinte extraordinare, dar modul de obtinere a puietului depinde de cateva lucruri.

Deci, daca vreti sa va obtineti proprii puieti de gladita, procedati in felul urmator.

Luati semintele de gladita (iarasi revin la cumparat – le puteti cumpara de pe net, sau le puteti aduna de pe la baza pomilor mai mari – se gasesc in interiorul tecilor – un fel de pastai ceva mai mari si maro), le puneti intr-un recipient cu apa fiarta si le lasati 1 sau 2 zile. Dupa aceasta perioada verificati cate din ele s-au umflat. Exact ca fasolea fiarta. Procentual vor fi putine. Eu am avut un procent de pina la 10%. Luati semintele umflate si le puneti in pamant, de preferat intr-un loc mai protejat. Celelalte seminte le puneti in alta apa fiarta. Inca 24 ore, alte seminte umflate; proces reluat de mai multe ori. Eu cred ca am ajuns la a cincea tura de mutat in apa fiarta. Dupa fiecare tura de pus in apa fiarta am mai obtinut 10 – 15 seminte umflate si numai bune de pus la incoltit. In pozele urmatoare o sa vedeti cum arata samanta plantata la jumatatea lunii ianuarie (la interior, se intelege).

Aici se vede urmatoarea tura plantata ieri.

Aici sunt semintele puse in apa fiarta

O parte din cele care s-au umflat

si aici primul pom ce se ridica din seminte

La final as adauga ceea ce trebuia sa mentionez inca de la inceput, si anume de ce am alege gardul din gladita.

In primul rand pentru ca are o viteza de crestere mare; apoi pentru ca are tepi mari care descurajeaza orice fel de ‘animal’ sa treaca in forta prin gard; pentru ca inverzeste si este o bariera contra vantului, plus ca are aspect frumos si pentru ca infloreste. Probabil ca ar mai fi motive, dar n-am mai cautat altele. Astea mi s-au parut suficiente. Daca v-am convins sa va faceti un gard ieftin, trainic, estetic si care nu poate fi furat cu una cu doua, va urez succes in cresterea lui.

P.S. Daca vreti seminte de gladita pentru un copac, doi, trei, puteti sa imi cereti. Nu pot sa va dau pentru un gard intreg, caci am fost lenes in toamna si nu am adunat prea multe.

UPDATE

In urma unor comentarii recente se pare ca trebuie sa fac o mica precizare. Semintele de gladita le-am pus in apa fierbinte (un pic mai mult decat calda), nicidecum la fiert.

O alta varianta ar consta in frecarea semintelor cu smirghel fin (sau hartie abraziva) pentru a le subtia coaja. Dupa acest proces pot fi puse intr-o farfurie cu apa calduta. In felul acesta se umfla mai repede si creste si procentul celor care se umfla.

Succes la inprejmuiri!

Ai sifon !!!

Era o vorba pe vremuri. Un fel de trimitere mai eleganta. (Pe vremeuri! Asta ma face sa ma simt batran). Dar acum ea are alt sens, si are legatura cu postarea anterioara. Mai exact azi voi vorbi despre legaturile dintre bazinul pestilor si bazinul de cultura.   Ele, pentru ca sunt doua – tur si retur.

Prima legatura incepe din bazinul pestilor cu pompa de apa.  Sunt posibile doua variante. Prima e cea cu pompa submersibila, unde pompa e scufundata in bazinul pestilor si trage apa direct, impingand-o catre bazinul de cultura, in timp ce a doua varianta este cu o pompa de suprafata care trage apa prin intermediul unui furtun prevazut cu sorb.

In cazul pompei submersibile actionarea este electrica. Inca nu am gasit una care sa poata fi actionata mecanic, desi, cu ceva ingeniozitare se poate rezolva. Deci, e nevoie de o sursa de curent (ENEL, genereator, baterii etc.). Important este ca nu e dracu chiar atat de negru, pentru ca se poate folosi o pompa de putere mica, si consum mic, cu functionare continua, sau se poate folosi o pompa de putere cu functionare limitat si programata. Acum fiecare alege ce i se potriveste mai bine, in functie de locatie, disponibilitatea curentului sau pretul pompei propriu zise.

Ca un amanunt de retinut, in momentul in care dimensionati sistemul, aveti grija ca volumul de apa necesar bazinului de cultura pentru a activa sifonul sa fie mult mai mic decat volumul de apa din bazinul cu pesti. Daca nu luati in calcul acest aspect riscati sa ramaneti cu pestii pe uscat.

Schita unui circuit tur arata cam asa:

Dupa cum vedeti, spre deosebire de articolul trecut, in poza bazinului de pesti apare si pompa, plus niste pietre pe fundul bazinului (ca sa tina folia pe fund si sa nu fie absorbita de pompa – exista riscul sa infunde pompa si sa o arda). In desen pompa este reprezentata cu verde, tevile cu albastru, iar cu lila am desenat o galeata gaurita pe post de sita care are rol de a nu lasa pestii sau eventualele mizerii sa ajunga la sorbul pompei.

La celalalt capat al tevii, scurgerea in bazinul de plantare poate fi directa (in care apa curge direct in bazin intr-un singur loc) sau indirecta (folosesti un bazin tampon in care bagi apa, si din care debitul cu care aceasta curge in bazinul de cultura poate fi reglat).

La retur, lucrurile stau in felul urmator.

 

Imaginea de aici e un pic deformata. Inaltimea bazinului de cultura e de 30 – 40 cm inaltime max. Sifonul vine pus in apropierea marginii (de preferat). Din el iese teava si merge pina bazinul cu pesti. Dar deja intru in detalii care pot fi luate din postarile anterioare.

Legat de sifon, daca vreti detalii constructive (mod, dimensiuni) le puteti lua din linkul care duca la AFFNAN. Mai multe detalii decat sunt date acolo nu cred ca gasiti in alta parte.

Cam atat.

In plina campanie

..politica, nicidecum agricola.

Am ales sa intru in politica si asta mi-a cam ocupat timpul in ultima vreme. Cand te uiti la politica din afara ei vezi doar cum ‘alesii’ se c.ca in capul tau. Am ales sa intru in politica pentru a le putea arunca rahatul inapoi in fata. Ma rog, asta e alegerea mea. Dar am deviat. Am spus de asta doar ca sa ma scuz pentru distanta lunga intre postari.

Let’s get back on track si sa spun ca nu s-au intamplat prea multe. Am cules prima ‘recolta’ de fasole verde. Nu sunt multe pastai, dar fiind doar de la doua plante consider ca e ok.

Am observat la unele plate ceva gauri in frunze, ca si cum ar fi mancate de ceva. Dupa ce le-am intors frunzele am vazut ceva negru pe ele. Banuiesc ca sunt pureci. Ma rog. Singurul tratament pe care il stiam consta in aplicarea de solutie  compusa din melasa si apa, pulverizata pe frunze. Cum cu melasa am ramas la nivel de promisiune si promisiunile de a avea necazuri in continuare cu insectele alea raman la un nivel ridicat.

Altceva… habar n-am. Mai intrebati si voi.

Legat ce celalalt capitol, permacultura, pot sa adaug ca am mai adaugat :d menta pe teritoriul curtii. Unele persoane se plangeau ca acasa nu fac nimic. Acum am plantat menta – ca sa am ocupatie si mai tarziu :D.

Mai am de adaugat ceva scanduri la suportul pentru cartofi, ca sa-i pot ingropa. Daca nu-i ingrop or sa-mi umbreasca nucul si nu o sa mai am ce pune in cozonac.

Ar mai fi de adaugat doar ca, o alta persoana a sapat curtea cum veti vedea in poze. Eu studiind permacultura (la FF) am hotarat sa le fac concurenta semintelor de ‘buruiana’ cu un mix de seminte din vreo 12 plicuri de seminte de flori, legume si alte cele. Nu am pastrat plicurile in caz ca imi creste canepa 😀 sa pot da vina pe altcineva.

Flori de primavara

Salutare

Uite ca veni si primavara (sau vara?!).

Azi nu va spun multe, dar va arat ce flori am.