Articole etichetate cu: schita

Ai sifon !!!

Era o vorba pe vremuri. Un fel de trimitere mai eleganta. (Pe vremeuri! Asta ma face sa ma simt batran). Dar acum ea are alt sens, si are legatura cu postarea anterioara. Mai exact azi voi vorbi despre legaturile dintre bazinul pestilor si bazinul de cultura.   Ele, pentru ca sunt doua – tur si retur.

Prima legatura incepe din bazinul pestilor cu pompa de apa.  Sunt posibile doua variante. Prima e cea cu pompa submersibila, unde pompa e scufundata in bazinul pestilor si trage apa direct, impingand-o catre bazinul de cultura, in timp ce a doua varianta este cu o pompa de suprafata care trage apa prin intermediul unui furtun prevazut cu sorb.

In cazul pompei submersibile actionarea este electrica. Inca nu am gasit una care sa poata fi actionata mecanic, desi, cu ceva ingeniozitare se poate rezolva. Deci, e nevoie de o sursa de curent (ENEL, genereator, baterii etc.). Important este ca nu e dracu chiar atat de negru, pentru ca se poate folosi o pompa de putere mica, si consum mic, cu functionare continua, sau se poate folosi o pompa de putere cu functionare limitat si programata. Acum fiecare alege ce i se potriveste mai bine, in functie de locatie, disponibilitatea curentului sau pretul pompei propriu zise.

Ca un amanunt de retinut, in momentul in care dimensionati sistemul, aveti grija ca volumul de apa necesar bazinului de cultura pentru a activa sifonul sa fie mult mai mic decat volumul de apa din bazinul cu pesti. Daca nu luati in calcul acest aspect riscati sa ramaneti cu pestii pe uscat.

Schita unui circuit tur arata cam asa:

groapa pesti cu pompa

Dupa cum vedeti, spre deosebire de articolul trecut, in poza bazinului de pesti apare si pompa, plus niste pietre pe fundul bazinului (ca sa tina folia pe fund si sa nu fie absorbita de pompa – exista riscul sa infunde pompa si sa o arda). In desen pompa este reprezentata cu verde, tevile cu albastru, iar cu lila am desenat o galeata gaurita pe post de sita care are rol de a nu lasa pestii sau eventualele mizerii sa ajunga la sorbul pompei.

La celalalt capat al tevii, scurgerea in bazinul de plantare poate fi directa (in care apa curge direct in bazin intr-un singur loc) sau indirecta (folosesti un bazin tampon in care bagi apa, si din care debitul cu care aceasta curge in bazinul de cultura poate fi reglat).

La retur, lucrurile stau in felul urmator.

SIFON

 

Imaginea de aici e un pic deformata. Inaltimea bazinului de cultura e de 30 – 40 cm inaltime max. Sifonul vine pus in apropierea marginii (de preferat). Din el iese teava si merge pina bazinul cu pesti. Dar deja intru in detalii care pot fi luate din postarile anterioare.

Legat de sifon, daca vreti detalii constructive (mod, dimensiuni) le puteti lua din linkul care duca la AFFNAN. Mai multe detalii decat sunt date acolo nu cred ca gasiti in alta parte.

Cam atat.

Reclame
Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

Update la Floating Raft

Se pare ca am tratat superficial subiectul rafturilor plutitoare. Un cititor mi-a scris ca s-a apucat de acvaponica dar ca a suferit un esec. Mi-a scris spunandu-mi ce a facut si m-a intrebat de ce nu i-a mers. In modul asta am aflat si eu ca am uitat sa mentionez anumite lucruri. De aceea vreau sa mentionez ca si reactiile voastre conteaza. Ma ajuta sa aflu ceea ce nu stiu si sa va transmit ceea ce stiu, fara a mai omite lucruri.

Dar ca sa revin. Vorbeam de rafturile plutitoare.

O varianta si cea mai simpla consta intr-un bazin in care se intampla tot. Acolo se pun pestii, si tot acolo se baga si raftul plutitor. O schita simpla ar arata cam asa:

sistem simplu   Cu albastru e reprezentata apa, cu verde salatele, cu maro polistirenul si paharele  cu hydroton. Cu linie punctata este desenata o plasa care acopera toata suprafata apei sub nivelul de crestere al radacinilor salatei.

Un sistem  de genul asta ar putea functiona, desi nu l-am testat. O sa imi dau cu presupusul. In primul polistirenul nu trebuie sa acopere toata suprafata bazinului. Este nevoie de o portiune libera prin care sa poti hrani pestii si prin care sa introduci furtunele pompei de aer. Desi nu este reprezentata in schita, sistemul asta necesita o pompa de aer pentru oxigenarea apei. La celelalte sisteme unde apa este pusa in circulatie oxigenarea se poate face si fara pompa, dar aici apa este statica.  Daca argumentati ca nu este necesar acel spatiu liber, si ca se poate ridica polistirenul pentru a hrani pestii, nu am ce sa spun contra. Doar ca e posibil sa fie deranjate plantele.

Placa de polistiren sustine paharele cu hydroton in care sunt plantate salatele. Plasa de dedesubt are rolul de a opri pestii sa manance radacinile salatei.

Un alt lucru de mentionat, care este comun rafturilor plutitoare, este materialul in care se planteaza.  Acum eu am incercat doua variante. In prima varianta am plantat semintele de salata in vermiculita, iar cand au aparut rasadurile le-am mutat in pahare cu hidroton. Cineva poate comenta ca nu a vazut un raft plutitor facut de mine. Ei bine nu am facut un raft plutitor, dar am plantat salata cam in aceleasi conditii in tevile acelea de pvc. Se pot vedea in poze  atat tevile, cat si rezultatul. Al doilea mod ar fi sa umpli paharul cu hydroton, iar in centrul paharului sa faci un mic gol in care sa pui o lingura de vermiculita sau pamant, in care bagi semintele. In felul asta semintele au in ce sa incolteasca si nici nu mai e nevoie sa le muti ulterior.

Un alt lucru de retinut, ceea ce explic eu aici este un sistem acvaponic. Pestii introdusi in sistem sunt bagati cu ideea de a fi crescuti si mancati.  Daca vreti sa bagati pesti ornamentali e posibil sa necesite incalzirea apei, sau diverse tratamente. Plantele e posibil sa nu se bucure de apa calda sau de tratamentele speciale pe care le cer pestii, desi au parte de ele. Nu cred ca aveti nevoie de asa ceva. Daca vreti pesti ornamentali ocupati-va de acvarii.

Alt lucru de mentionat. Introducerea pestilor in bazin NU se face direct. Ei au nevoie sa fie obisnuiti treptat cu diferenta de temparetura si de ph a apei in care urmeaza sa fie bagati. Cum se face asta? Pai in apa in care sunt adusi se introduce apa din bazinul in care urmeaza sa fie mutati. Cate putina. O cana la doua, trei minute. Dupa cinci, sase cani sunt pregatiti sa fie mutati. Daca nu luati in calcul lucrurile astea e posibil sa pierdeti pestii. Sau o parte din ei.

Cam atit. Cu cat intrebati mai mult, cu atit voi posta mai multe articole care sa lamureasca necunoscutele.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Bazinul pentru pesti

Asta ar fi primul din lista.

Scopul acestuia este de a creste pestii in el (dooh!!).  Conform specialistilor in acvaponica (da, avem si din astia – in Australia) intr-un bazin de 1 mc (ca in cazul meu) pot fi crescuti fara probleme pina la 50 de pesti. Asta cu ideea de a oferi fiecaruia suficient spatiu, plus ca o densitate mai mare ar necesita un flux mai mare al apei, un filtru suplimentar, o oxigenare mai puternica.

Deci, bazinul asta (in sistemul gandit si pus in practica de mine) trebuie sa fie pus la un nivel superior celorlalte pentru a putea folosi gravitatia la udarea bazinelor de plantare a legumelor. In zona Romaniei unde avem anotimpuri, este de preferat ca acest bazin sa fie izolat termic pe exterior (mai putin partea superioara unde este nevoie de acces si de lumina). Aceasta izolare asigura o modificare a temperaturii mult mai lenta (temperatura apei se modifica oricum pentru ca circula in sistem – si nu ai cum sa-l izolezi integral) ceea ce face ca pestii din interior sa ramana activi mai mult timp. Cum pestii sunt motorul intregului sistem, acest lucru este foarte important.

Bazinul acesta, desi se afla cel mai sus ca nivel, este de preferat sa fie ferit de lumina directa a soarelui. Daca soarele bate direct in el exista sanse foarte mari ca aici sa apara alge, iar acest lucru nu este de dorit. In primul rand pentru ca algele consuma mult din nutrientii generati de pesti, nutrienti pe care noi ii vrem in bazinele pentru legume, iar in al doilea rand pentru ca folosesc oxigenul din apa reducand nivelul acestuia, lucru nu foarte fericit pentru pesti. De aceea este bine ca peretii bazinului sa nu fie transparenti, iar luciul apei sa fie protejat cu o plasa de umbrire.

Constructiv bazinul ar trebui sa arate ca in poza urmatoare

bazin pesti schitaIn interiorul bazinului se poate vedea conducta prin care apa pleaca spre bazinul pentru plante. In parte de jos se poate observa o parte orizontala a conductei. Aceasta are in capat un dop, iar orificiile pentru accesul apei in interior sunt facute in partea de jos a acesteia. Desi in schita conducta pare departata de fundul bazinului, in realitate aceasta sta chiar pe fundul bazinului. In ea trebuie sa intre doar apa si cu sedimentele rezultate de la pesti. Pestii e de preferat sa ramana in bazin si nu undeva pe conducta. Tot aceasta conducta este deschisa la capatul superior pentru a evita efectul de sifon.

In partea superioara stanga a bazinului se mai poate observa un orificiu prin care se va face legatura intre bazinul pestilor si cel de colectare a apei. Aceasta legatura se va face la punctul maxim la care apa poate ajunge fara se curga afara din bazin. E de preferat ca sa exista o sita la aceasta gaura, suficient de rara ca sa lase surplusul de apa sa treaca si suficient de deasa ca sa nu lase sa treaca pestii.

Cateva imagini cu bazinul meu.

bazin pesti 1 bazin pesti 2 bazin pesti 3 bazin pesti 4In pozele de mai sus se pot vedea toate cele explicate pe schita. Daca mi-a scapat ceva astept sesizari si intrebari.

Revin

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , | 2 comentarii

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.