Articole etichetate cu: sifon

Ai sifon !!!

Era o vorba pe vremuri. Un fel de trimitere mai eleganta. (Pe vremeuri! Asta ma face sa ma simt batran). Dar acum ea are alt sens, si are legatura cu postarea anterioara. Mai exact azi voi vorbi despre legaturile dintre bazinul pestilor si bazinul de cultura.   Ele, pentru ca sunt doua – tur si retur.

Prima legatura incepe din bazinul pestilor cu pompa de apa.  Sunt posibile doua variante. Prima e cea cu pompa submersibila, unde pompa e scufundata in bazinul pestilor si trage apa direct, impingand-o catre bazinul de cultura, in timp ce a doua varianta este cu o pompa de suprafata care trage apa prin intermediul unui furtun prevazut cu sorb.

In cazul pompei submersibile actionarea este electrica. Inca nu am gasit una care sa poata fi actionata mecanic, desi, cu ceva ingeniozitare se poate rezolva. Deci, e nevoie de o sursa de curent (ENEL, genereator, baterii etc.). Important este ca nu e dracu chiar atat de negru, pentru ca se poate folosi o pompa de putere mica, si consum mic, cu functionare continua, sau se poate folosi o pompa de putere cu functionare limitat si programata. Acum fiecare alege ce i se potriveste mai bine, in functie de locatie, disponibilitatea curentului sau pretul pompei propriu zise.

Ca un amanunt de retinut, in momentul in care dimensionati sistemul, aveti grija ca volumul de apa necesar bazinului de cultura pentru a activa sifonul sa fie mult mai mic decat volumul de apa din bazinul cu pesti. Daca nu luati in calcul acest aspect riscati sa ramaneti cu pestii pe uscat.

Schita unui circuit tur arata cam asa:

groapa pesti cu pompa

Dupa cum vedeti, spre deosebire de articolul trecut, in poza bazinului de pesti apare si pompa, plus niste pietre pe fundul bazinului (ca sa tina folia pe fund si sa nu fie absorbita de pompa – exista riscul sa infunde pompa si sa o arda). In desen pompa este reprezentata cu verde, tevile cu albastru, iar cu lila am desenat o galeata gaurita pe post de sita care are rol de a nu lasa pestii sau eventualele mizerii sa ajunga la sorbul pompei.

La celalalt capat al tevii, scurgerea in bazinul de plantare poate fi directa (in care apa curge direct in bazin intr-un singur loc) sau indirecta (folosesti un bazin tampon in care bagi apa, si din care debitul cu care aceasta curge in bazinul de cultura poate fi reglat).

La retur, lucrurile stau in felul urmator.

SIFON

 

Imaginea de aici e un pic deformata. Inaltimea bazinului de cultura e de 30 – 40 cm inaltime max. Sifonul vine pus in apropierea marginii (de preferat). Din el iese teava si merge pina bazinul cu pesti. Dar deja intru in detalii care pot fi luate din postarile anterioare.

Legat de sifon, daca vreti detalii constructive (mod, dimensiuni) le puteti lua din linkul care duca la AFFNAN. Mai multe detalii decat sunt date acolo nu cred ca gasiti in alta parte.

Cam atat.

Reclame
Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

Bazinul pentru cultura plantelor

Acest bazin, din punct de vedere acvaristic nu este altceva decat un filtru pentru acvariu. Din punct de vedere acvaponic este yang-ul sistemului. Fara el pestii nu ar supravietui, si nici el nu ar produce nimic fara ajutorul pestilor.

Deci, sa trecem la treaba.

Bazinul pentru cultura poate avea aproape orice forma cu conditia ca adancimea sa fie de minim 30 de cm. De ce? Pentru ca la o adancime mai mica bazinul se umple repede, sifoneaza repede, iar masa de pietris este prea mica pentru o buna filtrarea a apei. Plus ca la adincime mai mica autosifonul nu mai lucreaza.

Exemple de modele constructive

beds and tanks from other end 11-7-10 _IGP2956 %28800x536%29 3-ft-gb-greenhouse 3IkqWh 4 growbeds full of gravel%2C others ready and waiting for gravel SONY DSC 100_0428 114_1495 120_2004 All 10 grow beds finished %28Medium%29 AP Stage 3 Progress 036 %28Medium%29

 

De asemenea, o adancime mare a bazinului nu se justifica (doar daca intentionezi sa plantezi pomi sau arbusti).  Cu cat este bazinul mai adanc cu atat mai mult pietris e necesar pentru umplere, asta in conditiile in care legumele nu prea isi duc radacina mult in jos. Cel putin din ce am plantat eu. Oricum, in partea de jos a bazinului va exista intotdeauna o zona de cativa centimetri in care apa va fi prezenta in permanenta, asa ca plantele nu au nevoie sa-si extinda radacinile mai mult avand nutrienti din abundenta. Or sa-si ramifice radacinile? Bineinteles!

Ca material de umplutura (sau strat de plantare) eu am folosit pietrisul. Se mai pot folosi bilele de ceramica (sunt bile din acelasi material ca tigla clasica – eu le-am cumparat din DEDEMAN).  Fiecare din aceste materiale are avantajele si dezavantajele lui.

descărcare (1) descărcare images

 

Pietrisul este greu si se taseaza binisor, ceea ce face ca plantele sa ‘munceasca’ mai mult pentru a-si dezvolta radacinile. Partea buna este tocmai datorita greutatii acestuia poti pune in el plante care cresc inalte. Pietrisul mai are ca avantaj si faptul ca este usor de procurat si ieftin spre gratuit.

Bilele de ceramica sunt usoare, se lucreaza usor cu ele (poti planta mult mai usor intr-un bazin de cultura umplut cu bile de ceramica decat intr-unu cu pietris) si le poti folosi pentru a planta radacinoase. Nu stiu cat o sa creasca radacinoasele intr-un astfel de sistem, dar merita incercat. Ca dezavantaj principal eu vad pretul. Nu costa enorm, dar daca ai intentia sa-ti faci un bazin de cultura mare intra multe astfel de bile si atunci se simte.

Bazinul asta cuprinde 3 zone.

Aquaponics Secrets[16-34-15]

Zona 1 reprezinta zona de suprafata, zona care trebuie sa fie uscata. Daca apa ajunge aici in mod regulat duce la aparitia algelor (care consuma nutrientii si oxigenul – plus ca o sa produca un miros nu tocmai placut) si ajuta la dezvoltarea unor insecte nedorite.

Zona 2 este zona de lucru, zona in care plantele isi dezvolta radacinile si este zona care beneficiaza din plin de alternanta inundare-secare. Aici raman majoritatea nutrientilor si este zona care se aeriseste cel mai bine ca urmate a procesului de sifonare.

Zona 3 este zona cu umezeala permanenta. Aici se gasesc ramele si grosul depunerilor de nutrienti. In cazul in care exista o problema cu sistemul si se intrerupe circuitul de irigare, aceasta zona va tine umezeala in bazinul de cultura pentru o perioada.

Introduc aici o schita mai buna cu sistemul gandit. Aceasta nu imi apartine, meritele sunt ale autorului.

Aquaponics Secrets[16-33-58]

Dupa cum se poate vedea in schita, in bazinele de cultura se gaseste autosifonul ca parte integranta a acestora. Nu am sa il detaliez aici pentru ca este important si sunt multe de spus despre el. O sa aiba un post dedicat.

Mai jos se vad cateva imagini cu bazinele de plantare din sistemul meu

15 MAI 2012 (15) 29 APRILIE 2012 (14) 29 APRILIE 2012 (11) 29 APRILIE 2012 (2) 24 APRILIE 2012 (2) 19 APRILIE 2012 (6) 02 APRILIE 2012 (3) 02 APRILIE 2012 (8)

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , | 2 comentarii

Bazinul pentru pesti

Asta ar fi primul din lista.

Scopul acestuia este de a creste pestii in el (dooh!!).  Conform specialistilor in acvaponica (da, avem si din astia – in Australia) intr-un bazin de 1 mc (ca in cazul meu) pot fi crescuti fara probleme pina la 50 de pesti. Asta cu ideea de a oferi fiecaruia suficient spatiu, plus ca o densitate mai mare ar necesita un flux mai mare al apei, un filtru suplimentar, o oxigenare mai puternica.

Deci, bazinul asta (in sistemul gandit si pus in practica de mine) trebuie sa fie pus la un nivel superior celorlalte pentru a putea folosi gravitatia la udarea bazinelor de plantare a legumelor. In zona Romaniei unde avem anotimpuri, este de preferat ca acest bazin sa fie izolat termic pe exterior (mai putin partea superioara unde este nevoie de acces si de lumina). Aceasta izolare asigura o modificare a temperaturii mult mai lenta (temperatura apei se modifica oricum pentru ca circula in sistem – si nu ai cum sa-l izolezi integral) ceea ce face ca pestii din interior sa ramana activi mai mult timp. Cum pestii sunt motorul intregului sistem, acest lucru este foarte important.

Bazinul acesta, desi se afla cel mai sus ca nivel, este de preferat sa fie ferit de lumina directa a soarelui. Daca soarele bate direct in el exista sanse foarte mari ca aici sa apara alge, iar acest lucru nu este de dorit. In primul rand pentru ca algele consuma mult din nutrientii generati de pesti, nutrienti pe care noi ii vrem in bazinele pentru legume, iar in al doilea rand pentru ca folosesc oxigenul din apa reducand nivelul acestuia, lucru nu foarte fericit pentru pesti. De aceea este bine ca peretii bazinului sa nu fie transparenti, iar luciul apei sa fie protejat cu o plasa de umbrire.

Constructiv bazinul ar trebui sa arate ca in poza urmatoare

bazin pesti schitaIn interiorul bazinului se poate vedea conducta prin care apa pleaca spre bazinul pentru plante. In parte de jos se poate observa o parte orizontala a conductei. Aceasta are in capat un dop, iar orificiile pentru accesul apei in interior sunt facute in partea de jos a acesteia. Desi in schita conducta pare departata de fundul bazinului, in realitate aceasta sta chiar pe fundul bazinului. In ea trebuie sa intre doar apa si cu sedimentele rezultate de la pesti. Pestii e de preferat sa ramana in bazin si nu undeva pe conducta. Tot aceasta conducta este deschisa la capatul superior pentru a evita efectul de sifon.

In partea superioara stanga a bazinului se mai poate observa un orificiu prin care se va face legatura intre bazinul pestilor si cel de colectare a apei. Aceasta legatura se va face la punctul maxim la care apa poate ajunge fara se curga afara din bazin. E de preferat ca sa exista o sita la aceasta gaura, suficient de rara ca sa lase surplusul de apa sa treaca si suficient de deasa ca sa nu lase sa treaca pestii.

Cateva imagini cu bazinul meu.

bazin pesti 1 bazin pesti 2 bazin pesti 3 bazin pesti 4In pozele de mai sus se pot vedea toate cele explicate pe schita. Daca mi-a scapat ceva astept sesizari si intrebari.

Revin

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , | 2 comentarii

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.