Articole etichetate cu: cuva

Ceva detalii

Pina acum m-am concentrat in a realiza sistemul, in a-l intelege, si in a creste plante si pesti in el. Aici ati putut urmari evolutia sistemului meu si prbabil ca unele intrebari si-au gasit raspunsul, dar au aparut altele intre timp.

Ceea ce nu am specificat mai deloc in ceea ce am scris nu au fost costurile materiale implicate la construirea sistemului. Nu am facut lucrul asta din mai multe motive. Primul a fost acela ca am fost foarte entuziasmat de rezultatele obtinute, asa ca nu a mai contat nimic.  Un alt motiv a fost acela ca am incercat pe cat posibil sa realizez sistemul din nimic spre cat mai ieftin. Si in mare masura chiar am reusit. Dar, chiar si asa, tot au fost implicate niste costuri.  Canr faceti totalul sa luati in calcul faptul ca aceste cheltuieli au fost esalonate si de aceea mie mi s-au parut aproape inexistente.

Am sa va detaliez cam ce si cat m-a costat pe mine, dar vreau sa mentionez ca, in functie de locul in care vreti sa va realizati sistemul, de complexitatea si marimea acestuia, costurile pot sa difere foarte mult. Dar ca sa va faceti o idee, am sa va spun, in mare, costurile mele.

Bazin IBC = 2buc. (1*250 ron, 1 cadou) (pretul unul astfel de bazin porneste de la 200 lei – refolosit – pina la vreo 200 euro – nou)

Cuva de plastic pentru plantat = 5*35 lei

Pompa submersibila = 1* 170 lei

Pompa aer 2 iesiri = 1*70 lei

Tevi diferite = aprox 100 lei . Aici sunt incluse cele de alimentare cu apa de la pompa la bazinul cu pesti, din bazinul cu pesti spre bazinele de cultura, precum si scurgerea de la bazinele de cultura catre bazinul de colectare.

Prize programabile = 2buc = 1*15 lei (mecanica) pentru pompa de aer, si 1*30 lei (programabila la minut) pentru pompa de apa.

Sifoanele bazinelor de cultura =  5*aproximativ 15 lei

Pietris = 12 saci * 6 lei

Sistemul NFT (tevile alea gaurite cu pahare in ele) = vreo 60 lei

Cam astea au fost costurile mele. Ar mai fi de calculat apa, pestii si plantele puse in bazin, plus un kit de testare a PH-ului (vreo 25 lei).

Ideea este ca nu trebuie sa faceti exact  ca mine.  Din ce am facut eu, unele lucruri poate ca nu sunt necesare. Sistemul poate fi gandit si proiectat in multe feluri. Cu cat ganditi si improvizati mai mult, cu atit mai ieftin o sa iesiti. Pina la urma ceea ce conteaza sunt produsele sistemului (pesti si plante) si nu sistemul in sine.

Daca spatiul va permite  va puteti rezuma la o pompa, un sifon, o teava si doua prelate. Daca sunteti interesati va pot schita un astfel de sistem. Astept opinii, cereri, comentarii.

Reclame
Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Floating raft

Practic este vorba tot de bazin de cultura a plantelor. Un altfel de bazin. Daca in postul trecut am vazut cum arata un bazin de cultura cu pietris sau hydroton, azi vom vedea cum arata un bazin de cultura cu apa. Daca bazinele prezentate anterior folosesc ciclul de udare – secare, bazinul din prezentarea de azi va avea apa in permanenta pina la un anumit nivel.

Ca idee bazinul poate arata ca in exemplele urmatoare

sistem floating raft comparision with RAS_640 DSC_0042 floating-raft frsystem41 frsystem51 13 IUNIE 2012 (7) 7 MAI 2012 (9)

Bazinul practic reprezinta o cuva in care se gasesete apa si care intr-o parte primeste apa de la pesti,  iar in partea cealalta are un orificiu de scurgere prin care surplusul de apa paraseste bazinul. Practic nivelul apei din acest bazin ramane tot timpul constant. La suprafata apei sunt asezate foi din polistiren prevazute cu gauri pentru paharele de cultura.  Aceste foi plutesc deasupra apei mentinand planta la suprafata, in timp ce radacinile plantei se gasesc scufundate in lichid. In gaurile polistirenului se pun pahare din plastic cu gauri pentru a permite radacinilor plantei sa se dezvolte. Paharul se umple cu bile ceramice (hydroton) pentru fixarea plantei pina ce radacinile acesteia trec de pahar.

Daca se folosesc rasaduri, acestea se pun direct in hydroton. Daca se pun seminte, atunci jumatatea de jos a paharului se pune cu hydroton, iar cea de sus cu vermiculita sau perlita.

Paharele nu trebuie sa fie speciale, putand fi facute practic din orice pahar de plastic, atata timp cat gaurile din polistiren sunt facute pe dimensiunea lor. Ele pot arata cam asa:

frsystem61 02 APRILIE 2012 (7) 30 MAI 2012 (12) RASADURI (17) Photo0256 Photo0257 Photo0272 Photo0276 Photo0355 RASADURI (14)

In modul asta de plantare gama de legume care se poate cultiva este mai restransa, in primul rand pentru ca nu toate plantele suporta nivelul asta de umiditate. Cel mai bine sa pare ca se preteaza salatele pentru modul asta de cultivare.

Ce trebuie retinut in cazul acesta este ca necesita un filtru pentru apa inainte de intrarea  acesteia in bazin. Nu este vorba de filtrele din comert, ci pur si simplu un filtru gen burete care sa opreasca particulele mai mari de nutrienti. Daca nu exista acest filtru, plantele vor avea de suferit deoarece nutrientii se vor fixa pe radacina plantei si nu ii va permite sa absoarba oxigenul din apa, acest lucru incetinindu-le dezvoltarea.

Tot aici mai trebuie mentionat ca suprafata apei trebuie acoperita in totalitate cu polistiren pentru a preintampina aparitia algelor.

O salata plantata in astfel de bazin arata cam asa:

18 IUNIE 2012 (8)

Tehnica asta de cultivare se aseamana cu cea NFT din hidroponica, diferentele fiind relativ mici (NFT = nutrient film technique).

Despre NFT voi vorbi intr-un post viitor.

Pina la urmatorul post va astept cu intrebari si comentarii la rubrica … comentarii.

Categorii: Acvaponica | Etichete: , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Blog la WordPress.com. Tema: Adventure Journal de Contexture International.